Culori în câmp electric, la Conacul Otetelișanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/culori-in-camp-electric-la-conacul-otetelisanu/

Fundaţia “Domeniul Otetelişanu”, în parteneriat cu Galeria Danaart şi Arts United, anunţă tabăra de pictură “În câmp electric”, proiect în cadrul unui amplu program de rezidenţe pentru lumea artistică şi industriile creative, derulat la Conacul Otetelişanu.

Un articol de Liliana Matei|11 septembrie 2014

Evenimentul se va desfășura în perioada 22-30 septembrie, la Conacul Otetelișanu din Benești, un sat aflat la 40 de kilometri de Craiova. Zece artiști sunt invitați să imagineze povești în casele în care desena, cândva, Constantin Lecca, artistul care-și adjudeca, pe la 1800, meritul de a fi fost primul de pe aceste meleaguri care să picteze icoane în stil occidental sau primul care, alături de boierii Otetelișeni, să fi tipărit reviste și cărți la Craiova.

Istoriile vor căpăta culori și sensuri contemporane, în viziuni cu mesaj – deși arta flirtează de ani buni cu nihilismul -, sau în linii inspirate de frumos – deși mai e prea clar unde se sfârșește misiunea lor estetică. În casa Otetelișenilor de la Benești s-a născut Petrache Poenaru, membru titular al Academiei Române, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova. Probabil că cei mai mulți îl cunosc, însă, mai degrabă drept inventatorul tocului cu rezervor, brevetat la Paris și Viena în 1827, sub complicatul nume de “condeiul portăreț alimentându-se el însuși cu cerneală”.

Păstrând tradiția deschizătorilor de drumuri, la Benești se va testa acum brevetul unui desenator. Pictorii invitați în casa Otetelișenilor vor folosi, în premieră, culorile Caran d’Ache, faimoasa linie profesională elvețiană aleasă să poarte mai departe faima caricaturistului francez care, alături de Emile Zola, uimea lumea pe la 1900. Un anume Arnold Schweitzer a împrumutat, în 1915, acest pseudonim celebru, Caran d’Ache, pentru a fonda la Geneva casa elvețiană de excelență pentru instrumente de scris și culori profesionale. Tot el a inventat un creion special de desen, brevetat cu numele companiei, obiect care între timp a căpătat recunoaștere internațională. În nuanțe cu atâta istorie poate că ar căpăta alt sens căsuța albă a boierilor olteni, pierdută acum printre frasinii care însoțesc un drum gălbior ce duce spre biserică.

O culă boierească ce rămâne senină în amintirea vremurilor în care Otetelișenii se mândreau cu primele școli ridicate în Oltenia sau se întunecă de zarva zilelor în care însuși Tudor Vladimirescu trecea pe aici, în bubuit de flinte și în ropotul zecilor de panduri călări, pentru a le tăia capetele jefuitorilor.

O parte dintre lucrările realizate în cadrul acestui program vor fi incluse în Colecția Otetelișanu, tablourile urmând să fie expuse în cadrul unui eveniment unic, care va avea loc la Galeria Odeon din București.

EXCELENȚĂ ÎN STIL CLASIC

Promotor al culturii și al evenimentelor de înaltă ținută, Fundația “Domeniul Otetelișanu” derulează un amplu program de rezidențe culturale la Conacul de la Benești, serie în care, de la începutul acestei veri, a găzduit mai multe evenimente de anvergură, printre care colocviul pentru excelență în presă – organizat cu sprijinul Institutului Polonez, workshop-uri pentru film documentar, sub îndrumarea regizorilor Copel Moscu și Napoleon Helmis, sau rezidențe de etnografie, care s-au bucurat de sprijinul mai multor misiuni diplomatice la București.

Tabăra de pictură “În câmp electric”, la care au fost invitați zece pictori în ascensiune din România și Franța, va închide acest sezon al burselor de creație, care va fi reluat după câteva săptămâni de vacanță. Programele destinate industriilor creative sunt derulate pentru duce mai departe faima boierilor care au pornit din aceste locuri pentru a-și continua destinul de deschizători de drumuri, iluminați și filantropi. De numele lor se leagă primele piese de teatru și de operetă în limba română, primele tipărituri din Oltenia, primele școli cu predare în limba română, decizii politice cruciale și… de ce nu, amintirea celor mai faimoase baluri, organizate la București, pe la 1900, în cel mai elegant stil parizian.

Imagine: Eugen Vasile Iovan

26
/10
/22

Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din țară, prezintă în cadrul ediției a X-a, o artistă neconvențională, cu un parcurs atipic la fel ca personalitatea sa: Lilian Theil. Născută la Brașov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut și creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă.

24
/10
/22

De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦𝐬 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐇𝐞𝐚𝐫𝐭𝐬”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare.

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.