Cum învăț să desenez dacă n-am talent? O poveste pentru oameni care nu și-au pierdut pofta de joacă
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-invat-sa-desenez-daca-n-am-talent-o-poveste-pentru-oameni-care-nu-si-au-pierdut-pofta-de-joaca/

Trebuie să ai talent ca să desenezi. Fals. Cel mai des întâlnit răspuns la întrebarea: „Desenaţi?” este „Ei, mai mâzgălesc, dar n-am eu talent”.

Un articol de Teodora Vărzaru|20 octombrie 2019

Oamenii folosesc această frază cumva ca pe o scuză pentru că nu s-au apucat de un instrument sau de o formă de artă vizuală, deși le-ar fi plăcut să o facă. E drept, unii rețin și își însușesc informația mai repede decât alții, unii au coordonarea mână-ochi mai bună, unii pot vedea mai clar în spațiu, dar aceste abilități nu reprezintă talentul. Sunt aptitudini pe care ți le poți dezvolta pe măsură ce exersezi.

Dacă simți nevoia să desenezi, dar nu ai o aptitudine clară pentru arte vizuale, poți să te concentrezi pe exercițiu și repetiție. Desenul este de fapt un vocabular, un limbaj vizual. Ca orice limbaj, are nevoie de timp și de practică pentru a fi perfecționat.

Înainte să scriu acest articol despre beneficiile desenului, am vorbit cu mai mulți colegi – artiști și profesori – și i-am întrebat ce cred ei despre ideea de talent. Toți au răspuns că nu e vorba de un dar divin, că este nevoie de perseverență combinată cu mii de încercări – eșuate sau nu – amestecate la rândul lor cu o tehnică impecabilă, pentru a ajunge la un rezultat extraordinar.

Când am întrebat mai mulți adulți din diverse medii de ce desenează și ce înseamnă pentru ei desenul, au răspuns, folosindu-se de rațiune, că desenul înseamnă o idee incipientă, expresie, decorațiune, estetic, sau că le folosește la locul de muncă. Când i-am întrebat pe copii de ce desenează au spus că pur și simplu le place să facă asta. Pentru ei, desenul nu e doar primul contact activ cu lumea artei, ci și primul mijloc de pătrundere în lumea imaginației. Desenul e o joacă, iar atâta vreme cât desenele lor pot rămâne sincere și dezinhibate, copiii nu se vor opri din desenat. Pur și simplu le produce o senzație de bucurie, la fel ca joaca.

Copiii se opresc din desenat atunci când sunt descurajați, comparați și criticați: „Și asta ce vrea să fie!?”. Un exemplu foarte bun care ilustrează ceea ce tocmai am spus ar fi celebrul fragment despre elefantul înghițit de șarpe, din Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupery.

„Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea şi i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Ei mi-au răspuns: – De ce să te sperii de-o pălărie? Desenul meu nu înfăţişa o pălărie. Înfăţişa un şarpe boa care mistuia un elefant. Am desenat atunci şarpele boa pe dinăuntru, pentru ca astfel să poată pricepe şi oamenii mari. Ei au întotdeauna nevoie de lămuriri. Oamenii mari m-au povăţuit să le las încolo de desene cu şerpi boa, fie întregi, fie spintecaţi, şi să-mi văd mai degrabă de geografie, de istorie, de aritmetică şi de gramatică. Aşa s-a făcut că, la vârsta de şase ani, am părăsit o strălucită carieră de pictor. Nereuşita cu desenul meu numărul 1 şi cu desenul meu numărul 2 îmi tăiase orice curaj. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, şi e obositor pentru copii să le dea întruna lămuriri peste lămuriri.”

Un simplu desen nu are de ce să ne sperie și nu trebuie să ne inhibe. Poate fi privit ca un mijloc de înregistrare a datelor, un mijloc de expresie, un mijloc prin care se poate transmite un mesaj, o refulare sau, dacă simplificam ideea de desen, poate fi redus la un semn lăsat de un instrument pe o suprafață (din punctul de vedere al semioticii).

Când mă duc la magazinul de unde îmi cumpăr materiale de pictură aud tot mai des oameni care le pun întrebări asistentelor din magazine ori le fac mărturisiri: „mă distrez și eu cu pastel” sau „creion cărbune din ala… cum îi zice, aveți?!”. Mă surprind plăcut întrebările acestea. Desenul nu se mai face doar la școală. Oamenii s-au prins că desenul este o activitate extrem de plăcută și ușor de făcut acasă, pentru care de multe ori îți trebuie doar un creion și o foaie.

Unii, după ce prind „gustul”, încep să experimenteze cu cărbune sau pastel, dar aici mulți dintre ei se pierd, fiindcă nu știu cum să le folosească și atunci încep să se uite la tutoriale. Ceea ce e foarte bine, atâta vreme cât oamenii continuă să fie curioși și să caute, dar căutarea asta trebuie direcționată spre marii maeștri ai artei universale. Așa cum și Michelangelo se uita cu admirație la Phidias sau la Praxiteles. De acolo începe tot, de la maeștri. De la cineva care a ajuns la un nivel foarte ridicat de pasiune și măiestrie. Nu din tutoriale și de la youtuberi din păcate, deși carismaticul Bob Ross a avut un success nebun cu tutorialele sale în toată America.

De ce? Pentru că tutorialele nu dau feedback, așa că oamenii nu știu cum să-și corecteze propriile greșeli și progresează greu sau deloc.

Desenul îți înlesnește coordonarea mână-ochi, poate fi o formă de terapie, ajută la dezvoltarea răbdării, a capacității de observație și a atenției la detalii. Ne provoacă să fim creativi și să ne adaptăm la situații neașteptate. Vezi? Nu desenăm neapărat pentru ca lucrările noastre să fie expuse într-o zi la Muzeul Național de Artă al României. Scopul poate fi propria bucurie sau dorință de joacă. Și-atunci, de ce să ne blocăm în întrebarea „am sau nu talent”?

Teodora Vărzaru este artist plastic și de peste 8 ani predă cursuri de desen la Fundația Calea Victoriei.

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

10
/06
/21

Anul 2021 este un an al aniversărilor multiple. 145 de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, precum și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) sunt câteva evenimente care vor fi marcate prin manifestări speciale.

10
/06
/21

Joi, 10 iunie, de la 18:00, Acuarela (str. Polonă nr. 40, București) vă așteaptă la o documentare fotografică despre emoții și sentimente ținute sub mască. Ce spun ochii și cum suntem percepuți de ceilalți în timpul pandemiei?

09
/06
/21

Pe 9 iunie 2021, la ora 19.00, sunteți așteptați la o dezbatere care își propune să răspundă la mai multe întrebări: Ce profesii creative regăsiți în clustere și startup-uri? Care ar fi structura de organizare, specializările necesare și modalitatea de finanțare?

07
/06
/21

Luna iunie aduce un semnal de alarmă și un moment de introspecție trecătorilor care au drum pe B-dul Carol nr. 53 și își dau câteva minute să privească lucrările expuse în spațiul-acvariu al micuței galerii neconvenționale Celula de artă. Între 7 – 21 iunie gruparea Vertebra aduce instalația manifest numită „No Signal“ iar artista Bianca Ferăstrău lucrarea 5 TATTVAS, ce poate fi văzută între 21 iunie – 3 iulie.

07
/06
/21

Cea de a 17-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 12 iunie, la nivel național, și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte sau tururi interactive, dar și unele activări în mediul online.

02
/06
/21

Bucureștiul prinde culoare printr-o expoziție care îmbină natura și arta, într-o campanie susținută de gloTM. Aproape 1.000 de metri pătrați de ziduri vor fi transformați în opere de artă de către tinerii artiști români de la Sweet Damage Crew, în parteneriat cu One Night Gallery, în cadrul campaniei ”Eco Graffiti / Rebels with a Cause”, susținută de glo.

02
/06
/21

Avem onoarea să vă invitam la [În]toarcem cânepa spre viitor – primul eveniment multidisciplinar dedicat cânepii, cu expoziție de artă documentară, instalații, performance, conferințe și dezbateri pe teme de economie circulară, între 3-27 iunie, la Muzeul Național al Țăranului Român