„Dacia, dragostea mea”. Istorie prin parbriz
https://www.ziarulmetropolis.ro/dacia-dragostea-mea-istorie-prin-parbriz/

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub, „Dacia, dragostea mea” (2009) este un documentar care rememorează câteva repere ale istoriei recente a României prin prisma unul simbol al industriei din timpul comunismului, al cărui importanţă s-a prelungit până în prezent: celebrul autoturism produs la Mioveni.

Un articol de Ionuţ Mareş|13 mai 2017

După un cadru în care, pe ecranul unui televizor, se derulează un fragment dintr-un reportaj bombastic din timpul comunismului despre cum noul model Dacia 1300 ar urma să împânzească șoselele patriei, regizorii spaniol Julio Soto și român Ștefan Constantinescu introduc o secvență din prezent, cu un astfel de automobil gata a fi distrus la un depozit de fier vechi și a fi schimbat cu unul nou, la zi.

Printr-un astfel de montaj abrupt și ironic, cei doi cineaști rezumă contrastul pe care este construit întregul film: până în 1989, Dacia a fost unul din simbolurile industriei comuniste, pentru ca după Revoluție să devină un simbol al trecerii la capitalism și al schimbărilor suferite de societate.

Premisa ofertantă a regizorilor este că trecutul recent al României poate fi spus și prin prisma evoluției Daciei – un tip de istorie prin parbriz. Însă discursul nu este unul didacticist, iar eventualele efuziuni de nostalgie ale unora din protagoniști sunt temperate prin contraargumentele altora.

În demersul lor echilibrat, chiar dacă nu foarte spectaculos vizual, Soto și Constantinescu aleg o serie de personaje cât mai diferite pentru a exemplifica diverse manifestări ale relației românilor cu Dacia, dar și pentru a puncta câteva repere istorice și sociale.

dacia dragostea mea

„Dacia, dragostea mea” este disponibil pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

Subiectul plecării din țară în timpul regimului Ceaușescu este abordat prin povestea fostului mare fotbalist Miograd Belodedici, care, filmat la volanul unei Dacii vechi, își amintește cum, în anii `80, a fugit în Iugoslavia cu o astfel de mașină, alături de mama sa, sătul de lipsa de perspectivă din țară.

Omul de afaceri Dinel Staicu, inițiatorul unui muzeu al lui Ceaușescu și reprezentant al unui tip de îmbogățire controversată după Revoluție, relatează, printre obiecte din vechiul regim depozitate în vila sa, cum și-a cumpărat prima Dacie, cu bani împrumutați.

O legătură strânsă cu acest automobil a avut-o Constantin Stroe (decedat între timp, în decembrie 2016), fost director al uzinei Dacia, de asemenea personaj în documentar, cel care leagă trecutul de prezent.

Dacă, în timpul comunismului, Dacia, greu de obținut, putea fi o marcă a unei oarecare prosperități a proprietarului, după 1990 ea devine o marcă a unei vieți la limita precarității, așa cum o dovedește un fost angajat, din 1982 până în 1991, la autoservice-ul Dacia, de unde a fost disponibilizat, ajugând apoi să lucreze într-o benzinărie.

Însă Dacia nu folosește doar la celebrele ieșiri la iarbă verde și la plimbări prin țară: doi bărbați romi din Teleorman pornesc cu o Dacie veche până în Spania, pentru a munci alături de alte rude, ei fiind însoțiți în drumul lor de cei doi regizori.

Așadar, Dacia i-a acompaniat pe români de-a lungul a peste patru decenii, inclusiv în cele mai dramatice momente: în fuga sa temporară de dinainte de a fi prins în decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a fost transportat, alături de Elena Ceaușescu, în Dacia unui simplu cetățean, Nicolae Petrișor, de asemenea unul din personajele documentarului realizat de Julio Soto și Ștefan Constantinescu.

„Dacia, dragostea mea” este un documentar agreabil, în care cei doi regizori găsesc rezolvări vizuale interesante la dificultățile pe care le presupune un astfel de demers. Secvențele inevitabile cu personaje vorbind în timp ce conduc sunt dublate de secvențe statice, cu protagoniști filmați în locuințele lor sau la locul de muncă, astfel că această alternanță, trecerile permanente de la un personaj la altul, creează un ritm susținut.

 

Articol apărut pe blogul lui Ionuţ Mareş.

20
/08
/14

Nici un actor român n-a cunoscut după al Doilea Război Mondial o asemenea popularitate uriaşă. N-a lansat un personaj, ca apoi, popularitatea să-i crească în rândul publicului, așa cum a fost Grigore Vasiliu care a devenit peste noapte şi “Birlic”; sau Amza Pellea care l-a zămislit pe “Nea Mărin”, cu mare succes la public.

20
/08
/14

A zecea ediţie a Romania International Film Festival (Ro-IFF), evenimentul cinematografic anual dedicat iubitorilor de filme care nu sunt distribuite în circuitul multiplexurilor, se va desfăşura în acest an în două etape - între 21-31 august, în Vama Veche, iar în Bucureşti, între 21-28 noiembrie.

20
/08
/14

Filmele scurte care au avut cel mai mare impact la public în 2013 și 2014 se reunesc sâmbătă, pe 30 august, la Teatrul de Vară Herăstrău. ShortsUP În Parc aduce sub cerul liber o colecție de scurtmetraje ce a strâns un număr record de emoții, aplauze și hohote de râs pe parcursul ultimilor doi ani.

19
/08
/14

Actriţa americană Diane Keaton va primi, în această toamnă, premiul Golden Icon pentru întreaga carieră, la cea de-a zecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Zurich, Elveţia (25 septembrie - 5 octombrie).

19
/08
/14

Prima ediţie a Festivalului de film inspiraţional din România, va avea loc în perioada 25-28 septembrie 2014, în Bucureşti, la Noul Cinematograf al Regizorului Român. Invitatul special al acestei prime ediţii este Maia Morgenstern.

18
/08
/14

Între 3 şi 12 octombrie, cel mai dinamic şi îndrăgit festival de film din Bucureşti se întoarce pentru cea de-a noua ediţie. În deschidere va rula animația The Boxtrolls, proiectat în premieră în Europa de Sud-Est.

18
/08
/14

Lungmetrajul "Remote Control", de Byamba Sakhya, a câştigat marele trofeu la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul, care s-a desfăşurat între 12 şi 17 august, în Bucureşti, la arena Verde Stop şi Cinema Studio.

17
/08
/14

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE Realizat într-o libertate mult mai mare pentru televiziunea iugoslavă în 1978, „Salonul nr. 6”, după scrierea omonimă a lui Anton Cehov, este denunţarea directă a sistemului totalitar pe care Lucian Pintilie nu a putut-o pune în practică în România.

15
/08
/14

Lungmetrajul "O vară de neuitat", de Lucian Pintilie, va fi proiectat la cea de-a cincea ediţie a Divanului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară, din localitatea Cetate din judeţul Dolj, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la realizarea coproducţiei româno-franceze. Regizorul filmului, unul dintre invitaţii speciali ai festivalului, va fi prezent la eveniment.

14
/08
/14

În această seară, de la ora 22.40, Ana Ularu va putea fi văzută, la Arena Verde Stop din Bucureşti, în scurtmetrajul L1-L5, în cadrul Festivalului de Film Anonimul (intrarea liberă).

14
/08
/14

Razvan Vasilescu s-a nascut pe 14 august 1954, la Ploiesti. Actor de film, teatru şi televiziune, Vasilescu s-a apucat de actorie după ce l-a vazut pe Jean Gabin la televizor: „Aveam vreo 7-8 ani, priveam la televizor si l-am vazut pe Jean Gabin. Si-atunci am zis: Vreau sa ma fac ca asta! Artist de cinema!"

14
/08
/14

Cainele japonez, debutul în regia de lungmetraj al lui Tudor Cristian Jurgiu, este propunerea României la ediţia din 2015 a premiilor Oscar, la categoria "cel mai bun film străin". „Este un film bun şi fără să fie premiat la Oscar”, glumeşte Victor Rebengiuc.