De la George Alexandru, la Radu Beligan și Marin Moraru. Artiștii care ne-au părăsit în 2016
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-george-alexandru-la-radu-beligan-si-marin-moraru-artistii-care-ne-au-parasit-in-2016/

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după dispariţia actorilor Radu Beligan, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Sebastian Papaiani, George Alexandru, Ioan Gyuri Pascu, academicianului Solomon Marcus, scriitoarei şi jurnalistei Silvia Kerim şi a pictorului Paul Gherasim.

Un articol de Petre Ivan|22 decembrie 2016

Tot în acest an, au mai murit profesorul Ion Ianoși, membru de onoare al Academiei Române, istoricul și arheologul Alexandru Vulpe, președinte al Secției de Științe Istorice și Arheologie din cadrul Academiei Române, criticul de artă Corneliu Antim, artiștii plastici Ion Grigore și Medi Wechsler Dinu, actorii Ioan Gyuri Pascu și George Alexandru.

Actorul George Alexandru a murit pe 1 ianuarie, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 58 de ani, din cauza unor „complicații severe ale unei infecții abdominale grave”. Printre rolurile din teatru, interpretate de acesta, se numără cele în piese regizate de Dominic Dembinski, Mircea Cornișteanu, Alexandru Repan, Dinu Cernescu, Vlad Massaci. În film, George Alexandru rămâne în memoria cinefililor prin personajele întruchipate în: „Noi, cei din linia întâi” (regia — Sergiu Nicolaescu, 1985); „Drumeț în calea lupilor” (regia — Constantin Vaeni, 1988); „Coroana de foc” (regia — Sergiu Nicolaescu, 1990); „Drumul câinilor” (regia — Laurențiu Damian (1991); „E pericoloso sporgersi” (regia — Nae Caranfil, 1992); „Vulpe vânător” (regia — Stere Gulea, 1992).

Jurnalista și scriitoarea Silvia Kerim a murit pe 17 ianuarie după o lungă și grea suferință. A debutat ca jurnalistă la Contemporanul, România liberă, precum și la revistele Cinema și Secolul 20. Ea a lucrat apoi la Radio România la Direcția Culturală, în redacția „Teatru la microfon”, „Teatru la microfon pentru copii” și a creat serialul pentru copii „Căsuța cu povești” (scenariu și regie), difuzat de TVR 1 și TVR 2 în anii 1995 — 1996. Este autoarea musicalurilor pentru copii „Mary Poppins”, „Frumoasa din Pădurea Adormită”, „Micuța Dorothy”, „Gulliver”. A scris cărți de memorialistică. În anul 2004, Silvia Kerim a fost decorată de președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural — în grad de Cavaler”.

În dimineața zilei de 19 ianuarie s-a stins, la Veneția, istoricul Mihnea Berindei. El s-a născut pe 22 martie 1948 la București, specializându-se în istoria Imperiului Otoman. A emigrat în Franța unde a absolvit, în 1972, Ecole Pratique des Hautes Etudes (EPHE). Membru fondator al Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, creat în 1977 pentru sprijinirea Mișcării Goma, Berindei a luat parte la fondarea, în 1980, a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului

Solomon Marcus

Solomon Marcus

în România cu sediul la Paris. După 1990, el și-a continuat activitatea prin cercetări asupra societăților postcomuniste. A fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din România.

Academia Română a anunțat pe 17 martie stingerea din viață a academicianului Solomon Marcus, reputat om de știință, cu o solidă carieră internațională, dezvoltată de-a lungul a peste 65 de ani. Analiza matematică și poetica matematică, semiotica, reflecția critică și discursul memorialistic centrat pe figurile exemplare și problemele fundamentale socio-culturale au avut în Solomon Marcus (născut la 1 martie 1925) un reprezentant de vârf, omologat deopotrivă pe piața de idei autohtonă și pe cea globală.

Coregraful Cornel Patrichi a murit pe 5 aprilie, în locuința sa din Capitală. Artistul suferea de mai mult timp de o boală gravă și a fost găsit de medici în stop cardio-respirator. Născut la București, la 1 aprilie 1944, în televiziune, acesta a colaborat cel mai bine cu Alexandru Bocăneț, din 1968 până în 1977.Vârful carierei sale în acest domeniu a fost perioada 1973 — 1974, în care a realizat coregrafia la ‘Gala Lunilor’. Cornel Patrichi este considerat creatorul variete-ului de televiziune din România.

Actorul Mircea Albulescu, un alt monstru sacru al scenei românești, a murit în dimineața zilei de 8 aprilie la Spitalul Floreasca. Actor cu un vast registru repertorial — peste 80 de roluri—, Albulescu (născut la 4 octombrie 1934), a creat roluri de neuitat în sute de spectacole și a jucat în peste 70 de filme. În paralel cu activitatea sa de pe scenă, Mircea Albulescu a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile. De asemenea, a avut roluri și în piese de teatru difuzate la Televiziunea Română. El a fost profesor universitar la Academia de Teatru și Film (1985-2005), catedra — Arta Actorului, societar de onoare al Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București (din 2002) și membru al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru al Senatului UNITER (din 2002) și al UCIN.

Profesorul Ion Ianoși, membru de onoare al Academiei Române, personalitate exemplară a culturii românești, s-a stins din viață în data de 1 iulie 2016, la vârsta de 88 de ani.

Pe 2 iulie a murit, la New York, la 87 de ani, scriitorul și filosoful Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. La vârsta de 15 ani, Elie Wiesel a supraviețuit lagărului de exterminare de la Auschwitz, unde fusese deportat de trupele hortiste și, ulterior, și-a dedicat viața păstrării memoriei Holocaustului. În 1986, el a devenit laureat al Premiului Nobel pentru Pace, iar în 2001 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Elie Wiesel a vizitat România de două ori: în 1965 și în 2002. Ultima dată a fost decorat de președintele de atunci, Ion Iliescu, și și-a vizitat orașul natal, Sighetu Marmației.

În zorii zilei de 18 iulie, artistul plastic Medi Wechsler Dinu a murit, după 107 ani de viață exemplară, ca om și ca artist. Absolventă a Școlii de Belle Arte din București în 1932, la clasa maeștrilor Jean Al. Steriadi și Ipolit Strâmbulescu, artista a urmat, în paralel, cursuri la Facultatea de Matematică, cu Dan Barbilian și la Facultatea de Filosofie, cu Nae Ionescu și Dimitrie Gusti. Prietenă cu familia lui Victor Brauner și căsătorită cu poetul avangardist Ștefan Roll a trăit în ambianța avangardei românești, i-a cunoscut pe majoritatea scriitorilor și a artiștilor epocii care au aparținut acestui curent, dar din punct de vedere al creației proprii, Medi Wechsler Dinu a rămas un spirit clasic.

Marele artist Radu Beligan (născut la 14 decembrie 1918), personalitate proeminentă a teatrului românesc, cel mai longeviv actor, membru de onoare al Academiei Române, a murit pe 20 iulie, la vârsta de 97 de ani. A fost actor de teatru și film, regizor, eseist, dar și director de teatru, reprezentant al României în prestigioase organisme internaționale, un exemplu de profesionalism la cele mai înalte standarde. Președinția României i-a recunoscut meritele profesionale și artistice, acordându-i două medalii: Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2004) și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2008). În 2002, Franța îi înmânează titlul de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, fiind primul actor din istoria teatrului românesc căruia i s-a acordat această înaltă distincție.

Actorul Marin Moraru a murit în după-amiaza zilei de 21 august, la vârsta de 79 de ani. Pe parcursul carierei sale, Marin Moraru a jucat în circa 25 de lung metraje, unul dintre acestea fiind „Amen”, al celebrului regizor francez Costa Gavras. În teatru, „Marinuș”, cum îi spuneau prietenii, a lucrat cu regizori din diferite generații — David Esrig, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Grigore Gonța, Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija. În 2008, actorul a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Mare Cruce. În 2009, Marin Moraru a primit Premiul Gopo pentru întreaga carieră, iar în 2015 i-a fost decernat Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Film Transilvania TIFF 2015 pentru întreaga activitate.

Paul Gherasim, unul dintre marii pictori contemporani români, a plecat în eternitate pe 3 august, la vârsta de 91 de ani. Artist polivalent Gherasim a întemeiat Grupul Prolog, împreună cu Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Cristian Paraschiv și Constantin Flondor. El a obținut numeroase premii, dar și distincții: Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici (în 1979); Premiul „Ioan Andreescu”, al Academiei Române (în 1995); Ordinul „Steaua României”, în Grad de Comandor (în 2001) și Crucea Patriarhală, acordată de Patriarhia Română (în 2002).

O zi mai târziu, a murit, la vârsta de 85 de ani, după o lungă și grea suferință, scriitorul George Șovu, cunoscut romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba și literatura română. Succesul seriei de filme ”Liceenii” se datorează în mare parte implicării lui George Șovu ca scenarist.

Actorul și muzicianul Ioan Gyuri Pascu a murit pe 26 septembrie, la vârsta de 55 de ani, în urma unui stop cardiorespirator. În 1987, el a devenit membru în grupul Divertis, alături de care a încântat publicul timp de peste 20 de ani, participând la multe spectacole live, emisiuni de radio și televiziune. În 1992, a format trupa Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, cu care a participat la festivaluri internaționale de jazz și blues, precum și la festivaluri de rock. Ioan Gyuri Pascu a jucat în filmele „O vară de neuitat” în regia lui Lucian Pintilie și „Occident” (2002) — regizor Cristian Mungiu. În teatru, a jucat în rolul lui Cadâr, din „Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ioan Popa, în regia lui Doru Ana, efectuând numeroase turnee cu această piesă.

Îndrăgitul actor Sebastian Papaiani a murit la 27 septembrie, la vârsta de 80 de ani. Actor complet, complex și deosebit de talentat, Papaiani și-a câștigat popularitatea și simpatia publicului prin rolurile de comedie, dar și prin cele în care a abordat și registre mai grave, multe interpretate pe scena Teatrului Odeon. Artistul, a cărei imagine se confundă pentru mulți cinefili cu „Păcală”, rămâne de neegalat în rolurile Plutonier Căpșună din seria ”B.D”, Alecu din ”Astă seară dansăm în familie”, Pompei din ”Toamna bobocilor” și mai ales Ieremia din serialul TV ”Toate pânzele sus”. El a fost decorat, la 13 decembrie 2002, cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

Pianistul, organistul și clavecinistul Nicolae Licareț, directorul artistic al Filarmonicii „George Enescu”, a murit pe 21 noiembrie, la Spitalul Floreasca din Capitală. Unul dintre puținii interpreți cu activitate solistică concertistică la trei instrumente cu claviatură, artistul, născut pe 24 septembrie 1943, a concertat în cele mai importante săli din Europa, America și Australia. Pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, cu ordinul Steaua Solidarității Italiene în grad de Cavaler și cu ordinul Cavaler al Artelor și Literelor acordat de statul francez.

Scriitorul Romulus Rusan a murit pe 8 decembrie la vârsta de 81 de ani. Personalitate a literaturii române și a societății civile, Romulus Rusan a fondat, alături de soția sa, Ana Blandiana, Memorialul Sighet și Fundația Academia Civică, a cărei editură a publicat numeroase lucrări despre istoria recentă a României.

Foto: Artiștii care ne-au părăsit în 2016 – facebook

02
/06
/21

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, unica manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, deschide sesiunea de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a șaptea ediții, care va avea loc între 1-5 septembrie, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt 25 iunie (normal) și 16 iulie (târziu).

02
/06
/21

Cea de-a XVII-a ediție a Bucharest International Film Festival, care va avea loc între 3 - 12 septembrie 2021, pe lângă continuarea tradiției de a arăta publicului cinefil, în premieră în România, unele dintre cele mai așteptate filme recente din întreaga lume, aduce și o serie de evenimente speciale pentru iubitorii de film. Una dintre aceste secțiuni în premieră este cea istorică, dedicată celebrării a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României, și este organizată cu sprijinul Casei Regale Române. Documentarul istoric "Războiul Regelui" deschide programul aniversar.

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

01
/06
/21

Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, va fi distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Lansarea documentarului „Ieșirea trenurilor din gară” va marca cei 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România.

01
/06
/21

Așteptarea cinefililor s-a încheiat: se redeschid cinematografele! Pe 1 Iunie, de Ziua Copilului, prichindeii pot urmări pe marile ecrane, în avanpremieră, noile aventuri ale nătăflețului “Peter, iepuraşul fugit de-acasă”, iar din 11 iunie 2021, filmul va rula pe marile ecrane din toată țara. Oare ce pozne mai isprăvește Peter și prin ce peripeții trece alături de prietenii lui? Aflăm curând, la cinema – prilej de distracție pentru întreaga familie!

26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.

20
/05
/21

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

19
/05
/21

Independența Film lansează pe 21 mai în cinematografele deschise din țară „Undine”, o poveste de dragoste modernă inspirată din basme și semnată de Christian Petzold, regizorul german cunoscut publicului din România pentru „Transit” (2018). Paula Beer, protagonista filmului, a câștigat premiului pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europene de Film și la Berlinale 2020 pentru acest rol. Filmul a fost recompensat și cu Premiul FIPRESCI la același festival.

18
/05
/21

Serialul de televiziune cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producții cinematografice europene, a început filmările în România Serialul este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România).

17
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Cu „Femeia de la fereastră” (2021), proaspăt lansat pe Netflix, regizorul Joe Wright propune un film de suspans care se inspiră din „Rear Window” (1954) al lui Alfred Hitchcock. Însă nu trece de nivelul de pastişă.