Despre artistele din România care s-au afirmat în interbelic, cu Elena Olariu
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-artistele-din-romania-care-s-au-afirmat-in-interbelic-cu-elena-olariu/

INTERVIU. Elena Olariu este director adjunct al Muzeului Municipiului Bucureşti şi curator al expoziţiei „Seducţie şi triumf în artă. Femei-artist din România”, pe care o vedem în cadrul Art Safari 2021, între 16 şi 26 septembrie, la ARCUB – Hanul Gabroveni.

Un articol de Alina Vîlcan|13 septembrie 2021

Realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, expoziția „Seducție și triumf în artă. Femei-artist din România” de la Art Safari aduce în prim-plan 37 de artiste autohtone, implicate în mișcările moderne și de avangardă. „Expoziția noastră este și un manifest. Avem un mesaj de transmis tuturor. Dorim să atragem atenția asupra faptului că operele multor artiste din România nu sunt expuse în marile galerii din țară, cu toate că lucrările lor sunt extrem de valoroase”, spune Elena Olariu.

Dincolo de acest eveniment special prezentat la Art Safari, am stat de vorbă despre unele dintre noile expoziții de la Palatul Suțu, precum aceea dedicată pictorului Corneliu Baba, dar și despre cum s-a resimțit perioada pandemiei în sectorul artelor vizuale sau despre cât de atrăgător este Bucureștiul din punct de vedere artistic.

Ce vedem în Pavilionul Invitat, la Art Safari 2021? Ce include expoziția „Seducție și triumf în artă. Femei-artist din România”?

La ARCUB, în cadrul Art Safari, vedem o expoziție specială, care readuce în atenția publicului contribuția pictorițelor și a sculptorițelor la dezvoltarea artei moderne românești și prezintă modul în care o parte dintre ele s-au adaptat la schimbările sociale petrecute după ce-l de-al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist. Sunt nume importante care apar în această expoziție: Cecilia Cuțescu Storck, Nina Arbore, Milița Petrașcu, Elena Popea, Magdalena Rădulescu, Margareta Sterian, Mimi Șaraga Maxy, Ligia Macovei, Georgeta Năpăruș, Sultana Maitec, Geta Brătescu. Sunt expuse 37 de artiste, care au fost selectate din cele peste 100 de pictorițe și sculptorițe care au lucrări în colecția Pinacotecii București, parte a Muzeului Municipiului București.

Micaela Eleutheriade, „Vas cu flori”

Multe dintre artistele pe care le regăsim aici au studiat la München sau Paris, apoi au expus în țară, dar și în Franța, Italia, Spania sau Germania. De ce este necesară revizitarea lucrărilor lor și prin ce atrage astăzi un astfel de demers?

Expoziția noastră este și un manifest. Avem un mesaj de transmis tuturor. Dorim să atragem atenția asupra faptului că operele multor artiste din România nu sunt expuse în marile galerii din țară, cu toate că lucrările lor sunt extrem de valoroase, iar aceste artiste au studiat în cele mai bune instituții de profil din Europa. Sperăm ca pe viitor situația să se schimbe și multe muzee de artă autohtone să-și modifice conceptele expozițiilor permanente, în sensul valorificării operelor create de femeile-artist.

Pe plan european multe muzee au introdus în marile galerii și lucrări de artă realizate de femei-artist, pornind chiar din perioada Renașterii. În Statele Unite ale Americii există un mare muzeu dedicat femeilor-artist: National Museum of Women in the Arts, la Washington D.C. România mai are un drum lung de parcurs până să ajungă la acest tip de reprezentare.

De asemenea, aceste artiste au fost implicate în mișcările moderne și de avangardă. Ce rol au jucat femeile-artist de la noi din acea perioadă în ceea ce privește evoluția artei moderne în România?

Au jucat un rol important. În anul 1916, Cecilia Cuțescu Storck crea istorie, devenind prima profesoară la catedra de arte decorative de la Școala de Belle-Arte din București (a deținut această catedră până în anul 1947), fiind și prima femeie care a fost angajată la o academie de artă oficială din Europa și din întreaga lume. De la începutul secolului al XX-lea, câteva tinere curajoase din România au început să opteze pentru o carieră artistică, deschizând noi perspective de afirmare profesională pentru multe alte femei.

Micaela Eleutheriade, Milița Petrașcu, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Margareta Sterian, Merica Râmniceanu, Cornelia Babic-Daniel participă la marile expoziții ale grupărilor de avangardă, iar în anul 1935 Margareta Sterian, Cornelia Babic-Daniel și Milița Petrașcu participă la a treia expoziție Contimporanul (din Sala Mozart), în cadrul grupului de pictori români inovatori și alături de artiști străini, nume prestigioase ale momentului: Eugène Berman, Giorgio de Chirico, Léonor Fini, Walter Becker, Philippe Hosiasson, Filippo de Pisis, Pavel Tchélitchew și Léon Zack. Sunt dovezi clare ale faptului că multe artiste au activat în cadrul mișcărilor de avangardă ale epocii, aceste mișcări opunându-se, din principiu, ideilor și prejudecăților înrădăcinate de veacuri în artele oficiale. Promotorii avangardei s-au revoltat inclusiv împotriva acelora care negau capacitățile creatoare ale femeilor.

Magdalena Rădulescu, „Ospățul”

În prezentarea expoziției, se precizează că „o parte dintre ele și-au continuat activitatea și după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un nou și dificil context politic și ideologic”. Cum s-au manifestat aceste artiste în timpul comunismului și cum s-a raportat regimul politic de atunci la arta lor? Au avut de suferit din acest punct de vedere, ce ar fi bine să știm?

După ce-l de-al Doilea Război Mondial o parte dintre artistele afirmate interbelic au emigrat în Occident, altele au rămas în România.

De fapt, mulți artiști au ales să rămână în țară, alături de familii, sperând că perioada influenței sovietice nu va dura mult, iar alții au aderat la ideologiile de stânga. O parte dintre ei au făcut pușcărie politică, așa cum a fost cazul pictoriței Lena Constante, căsătorită cu muzicologul Harry Brauner, fratele celebrului pictor avangardist Victor Brauner. Lena Constante a fost și o foarte talentată scriitoare; memoriile ei din timpul detenției (Evadare tăcută și Evadare imposibilă) au devenit celebre în întreaga lume, fiind traduse în Italia, Franța, Marea Britanie și în Statele Unite.

Această subordonare foarte agresivă a artei față de propaganda politică se mai estompează începând cu anul 1953, când moare I.V. Stalin. Scăpată oarecum de tirania „stilului” realismului socialist, arta se reîntoarce treptat spre marile curente europene interbelice, iar odată ce artiștii din estul Europei reîncep să călătorească în Occident, mai ales în perioada anilor 1960-1980, ei încearcă să se reintegreze în arta occidentală. Fenomenul de realiniere la arta vest-europeană va continua mult mai intens după anul 1989.

Mimi Saraga Maxy, „Natură statică”

Sunteți director adjunct al Muzeului Municipiului București, cum vedeți interesul bucureștenilor pentru artele vizuale și care este publicul predominant la Palatul Suțu?

Este vorba despre un interes în creștere și noi încercăm să ne diversificăm oferta. Anual  prezentăm, pe lângă expoziția Pinacotecii, și alte expoziții care aduc în atenția publicului artiști importanți. Anul trecut, pe lângă expoziția „Natură moartă, natură vie”, dedicată celor două genuri importante în arta modernă, natura statică și peisajul, Secția Arta a mai organizat, în colaborare cu Muzeul de Artă din Brașov, o expoziție care a prezentat un important artist al avangartdei românești, Hans Mattis-Teutch. A urmat o altă mare expoziție dedicată Valentinei Rusu Ciobanu, cea mai importantă pictoriță din Basarabia, iar Muzeul Municipiului București în colaborare cu Asociația Arbor a organizat prima expoziție personală din România a artistei, la împlinirea vârstei de 100 de ani.

Anul acesta, aducem în atenția publicului atelierul lui Corneliu Baba (într-o expoziție curatoriată de doamna Maria Muscalu Albani) și expoziția donației de 50 de lucrări de Margareta Sterian, oferită muzeului nostru de către domnul Mircea Barzuca. Toate aceste evenimente sunt organizate la Palatul Suțu, în două săli spațioase dedicate expozițiilor cu lucrări din colecția Pinacotecii București.

Nina Arbore, „Autoportret”

Cum ați resimțit această perioadă de pandemie, din acest punct de vedere, ce a fost diferit?

În această perioadă de pandemie activăm foarte mult și în online. Toate conturile de Facebook ale Muzeului Municipiului București au înregistrat o dezvoltare fără precedent, inclusiv cele șase conturi care prezintă colecțiile de artă ale instituției noastre. Însă arta îți oferă o experiență completă doar atunci când intri în contact direct cu opera originală. Ne bucurăm când muzeele rămân deschise și sperăm ca lucrurile să evolueze în această direcție. În paralel, încercăm să profităm și de noile oportunități de promovare din online.

Așa cum spuneați, una dintre expozițiile tematice la care muzeul invită publicul în această toamnă este „Corneliu Baba – Atelier”, care va include un număr impresionant de lucrări din opera artistului. De ce să nu o ratăm și la ce să fim atenți?

Expoziția ne permite să pătrundem într-un laborator de creație, unul foarte complex, un atelier al unui mare maestru. Este important să remarcăm cantitatea impresionantă de schițe pregătitoare pe care un artist le execută pentru a ajunge la o operă finită. Uneori este nemulțumit, alteori atinge perfecțiunea.

Corneliu Baba știe să confere grandoare picturilor sale, cromatica este importantă pentru el, la fel și tehnica de execuție, care este impecabilă. Doar el poate conferi unui portret de oțelar grandoarea pe care o au capodoperele marilor maeștri europeni. Toate lucrările sale sunt profunde și presupun rafinate analize psihologice. Omul este în centrul creației sale. Este un artist afirmat în perioada comunistă, care ne-a lăsat moștenire o operă cu valoare perenă.

Merica Râmniceanu, „Baroneasa”

Revenind la femeile-artist din România, cum ați descrie, pe scurt, arta vizuală de astăzi semnată de femei, ce au artistele de azi în comun cu predecesoarele lor? Și, bineînțeles, cum s-a schimbat felul în care publicul și specialiștii din domeniu se raportează la arta semnată de femei?

Toate au în comun perseverenta, spiritul creator, talentul, capacitatea de a lupta pentru idealurile lor și de a depăși orice prejudecată socială.

Foarte multe dintre artistele de astăzi își continuă studiile în Europa sau expun și se afirmă în mari centre culturale din afara țării. Cum au făcut și artistele din perioada interbelică.

Unii artiști rămân în România, unde munca lor nu este suficient de apreciată. Aici nu există politici culturale capabile să folosească aceste semnificative resurse umane, care ar putea duce la îmbogățirea imediată a tuturor.

Cât de ofertant considerați că este Bucureștiul astăzi, din punct de vedere artistic? Pentru omul de aici, pentru vizitatorul străin…

Bucureștiul mai are un drum lung de parcurs în acest domeniu. Oferta culturală trebuie mult diversificată. Clădirile istorice din București trebuie urgent restaurate prin fonduri europene. Există acum această posibilitate. De aici este important să se pornească.

Avem muzee interesante, un mare festival internațional de muzică, George Enescu, o viață teatrală destul de viguroasă. Dar nu este suficient pentru o mare metropolă europeană.

Călătorul contemporan caută noi experimente de gen, este mult mai cultivat și pretențios decât cel din trecut și nu alege experimente turistice din care nu are multe lucruri de învățat. Turismul cultural, care se bazează pe atracții artistice sau istorice, a ajuns la un procent de aproximativ 80%. Fără politici culturale autentice și fără susținerea artei autohtone, turismul din România nu are nici un viitor.

Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România / Art Safari 2021

16 – 26 septembrie

ARCUB – Hanul Gabroveni

Curator: Elena Olariu
Echipa curatorială: Angelica Iacob, Ana Maria Măciucă-Pufu, Cristina Ioniță-Măciucă și Liana Ivan Ghilia

Festivalul ART SAFARI este cel mai important eveniment dedicat artelor vizuale din România. Ajuns la cea de a opta ediție și numărând peste 195.000 de vizitatori până în prezent, Art Safari va avea loc între 16 și 26 septembrie 2021, la Palatul Dacia-România (Str. Lipscani nr. 18-20) și la ARCUB – Hanul Gabroveni (Str. Lipscani nr. 84-90), sub patronajul Ministerului Culturii. 

„La ARCUB, în cadrul Art Safari, vedem o expoziție specială, care readuce în atenția publicului contribuția pictorițelor și a sculptorițelor la dezvoltarea artei moderne românești și prezintă modul în care o parte dintre ele s-au adaptat la schimbările sociale petrecute după ce-l de-al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist.” (Elena Olariu)

Fotografii: Art Safari, Muzeul Municipiului București

 

 

 

 

 

05
/07
/22

15 profesioniști de top din domeniul cultural, marketing și antreprenoriat au acceptat invitația de a deveni mentori la prima ediție Whatifany, programul inovator de orientare profesională dedicat liceenilor. Un demers educațional gândit ca o completare a eforturilor depuse de-a lungul celor 12 ani de studiu, programul debutează cu o ediție-pilot în luna septembrie, la București. Organizat în două etape, începând cu luna septembrie, Whatifany le va oferi participanților șansa de a interacționa atât cu experții din cele trei domenii, cât și cu mediile profesionale în care aceștia activează, în cadrul unor stagii de internship.

03
/07
/22

Ceea ce am văzut la Art Safari, la ediția din acest an, cea cu numărul 9, nu poate fi uitat niciodată. Îți rămân întipărite în minte nu doar arta expusă, extraordinar reprezentată prin lucrările lui Theodor Aman, ale inegalabililor Pablo Picasso și Salvador Dali, Marcel Iancu, dar și parfumul de ulei și acuarelă, întinse cu măiestrie pe pânza veche, ce păstrează patina timpului.

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.