„Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameșteanu, a apărut în Suedia
https://www.ziarulmetropolis.ro/dimineata-pierduta-de-gabriela-adamesteanu-a-aparut-in-suedia/

Romanul ,,Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameşteanu, a apărut în Suedia, la prestigiosul grup editorial Bonnier, Editura Wahlström & Widstrand, traducere de Åsa Apelkvist, Arina Stoenescu şi Nils Sundberg, cu titlul Förlorad Morgon.

Un articol de Liliana Matei|24 ianuarie 2016

Dimineaţă pierdută (cinci ediţii la Polirom) a apărut la editura Cartea Românească în 1984 şi a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost dramatizat şi pus în scenă de regizoarea Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Marcel Iureş ş.a.

Cartea a mai fost tradusă şi publicată în Franța (Gallimard, 2005, trad. Alain Paruit; ediție folio, 2013), SUA (Northwestern University Press, 2011, trad. Patrick Camiller), Spania (Random House Mondadori, 2009, trad. Susana Vásquez Alvear), Italia (Atmosphere libri, 2012, trad. Roberto Merlo şi Cristiana Francone), Portugalia (Dom Quixote, 2012, trad.Corneliu Popa), Turcia (Yapi Kredi Kultur Sanat, 2011, trad. Leila Unal), Ungaria (Europa, 2010, trad. Koszta Gabriella), Polonia (Wydawnictwo W.A.B., 2012, trad. Tomasz Klimkowski), Bulgaria (Balkani, 2007, trad. Rumiana Stanceva şi Vasilka Aleksova), Israel (Nimrod Books, 2007, trad. Yotam Reuveny), Estonia (Eesti Ramaat, 1992, trad. Natalia Alver şi Riina Jesmin). Nominalizat la Premiul Uniunii Latine în 2006.

„Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement)
Gabriela Adameşteanu este unul dintre cei mai importanţi prozatori postbelici. A mai publicat la Editura Polirom: Întîlnirea (2003, 2007, în colecția Fiction Ltd. ), Drumul egal al fiecărei zile (2008, în colecția Fiction Ltd.), Provizorat (2010, ediția a II-a revăzută, 2011, ambele în colecția Fiction Ltd; ediția a III-a, 2013, în colecția Top 10+ ). În 2008, Polirom a inclus cărţile Gabrielei Adameşteanu în colecţia sa de „Opere”: Opere I. Dimineaţa pierdută, Opere II. Gara de Est. Întîlnirea. În anul 2012, Polirom i-a dedicat prozatoarei o serie de autor: Dimineață pierdută (2012, ediție definitivă), Vară-primăvară (2012), Întîlnirea (2013, ediția a V-a, definitivă), Anii romantici (2014), Drumul egal al fiecărei zile (2015, ediția a VI-a, definitivă).

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.