Director Christie’s: „Muza” – sculptura care l-a făcut celebru pe Brâncuşi în America
https://www.ziarulmetropolis.ro/director-christies-muza-sculptura-care-l-a-facut-celebru-pe-brancusi-in-america/

„Muza”, bustul în ghips sculptat de Brâncuşi în 1912 având-o ca model pe baronesa Renée-Irana Frachon, a fost o lucrare de răscruce la începutul perioadei de afirmare a sculptorului român, opera care i-a făcut cunoscut geniul peste ocean. „Muza” va fi scoasă la licitaţie de Christie’s în seara de 7 noiembrie, alături de alte 70 […]

Un articol de Andrada Văsii|6 noiembrie 2012

„Muza”, bustul în ghips sculptat de Brâncuşi în 1912 având-o ca model pe baronesa Renée-Irana Frachon, a fost o lucrare de răscruce la începutul perioadei de afirmare a sculptorului român, opera care i-a făcut cunoscut geniul peste ocean.

„Muza” va fi scoasă la licitaţie de Christie’s în seara de 7 noiembrie, alături de alte 70 de opere de pictori şi sculptori impresionişti şi moderni: Chagall, Picasso, Giacometi, Matisse, Monet, valoarea totală a lotului fiind estimată la peste 250 de milioane de dolari.

Modelul iniţial a fost sculptat în marmură, dar organizatorii expoziţiei Armory Show din 1913, la New York, l-au rugat pe artist să execute o replică in ghips, deoarece costul asigurării pentru versiunea din marmură era prea ridicat, astfel că lucrarea, alături de alte trei exponate, a ajuns peste ocean, unde a rămas de atunci.

Modelul executat în lut are câteva detalii în plus faţă de versiunea în marmură. „A fost pentru prima dată cand publicul american a putut sa ia cunoştinţă de geniul lui Brâncuşi în sculptură. A schimbat complet percepţiile asupra artei moderne”, spune Sharon Kim, director internaţional al Casei de Licitatii Christie’s.

Datorită succesului de care s-au bucurat exponatele, Walt Kuhn, unul dintre organizatorii Armory Show, a cumpărat de la artist „Muza” în ghips, pe care a păstrat-o în colecţia sa personală. După moartea lui Kuhn, soţia sa a donat opera Muzeului Guggenheim, în 1955, care a organizat cu această ocazie prima expoziţie dedicată sculptorului român în Statele Unite. Evenimentul a fost considerat de ArtNews „cea mai importantă expoziţie de arta modernă” până la vremea respectivă.

Succesul de care s-a bucurat „Muza” în Statele Unite i-a permis lui Brâncuşi să-şi lanseze cariera de sculptor modernist. „Fără americani, nu aş fi fost în stare să produc toate aceste opere, nici măcar să exist”, declara el la sfârşitul vieţii.

În 1986, opera a fost scoasă la vânzare pentru prima dată, când a fost achiziţionată de actualul proprietar, fiind ţinută în proprietate privată şi prezentată de Christie’s pentru vizionare prima dată în acest week-end, înaintea licitaţiei de pe 7 noiembrie. „Practic, nu a fost expusă în public la vreo expoziţie şi nu a fost văzută în ultimii 25 de ani”, a adăugat Sharon Kim.

„Muza” (“Une Muse”) este a doua operă de Constantin Brâncuşi scoasă la vânzare la New York anul acesta, organizatorii estimând un preţ de vânzare între 10 şi 15 milioane de dolari. „Prometeu” („Prométhée”), un cap turnat în bronz realizat de Constantin Brâncusi în 1911, s-a vândut în luna mai a acestui an pentru suma de 12,6 milioane de dolari, tot la New York, într-o licitaţie organizată de Sotheby’s.

 

Sursa: Mediafax

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

25
/05
/17

În 1977, nimeni auzise despre săbii laser, jedi sau bikini de cupru, și oamenii nu se salutau încă cu formula ''Forța fie cu tine''. Însă, lucrurile erau pe cale să se schimbe - George Lucas, un tânăr regizor de 33 de ani, pregătea cel de-al treilea film al său, o saga intergalactică despre lupta dintre bine și rău avându-l în prim-plan pe Luke Skywalker, un băiat fermier cu un trecut vag. În urmă cu 40 de ani, într-o zi de 25 mai (1977) avea loc loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, una dintre cele mai de succes pelicule din istorie.

25
/05
/17

O retrospectivă de patru filme clasice realizate de mari regizori ai celebrului Nou Val ceh va putea fi văzută, cu susţinerea Centrului Ceh, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara.

24
/05
/17

Corespondenţă de la Cannes: În "The Square", regizorul suedez Ruben Östlund ia peste picior mai multe subiecte dintr-o societate civilizată: echitatea socială și raporturile de putere între indivizi, limitele libertății de expresie, lumea publicitară și efectele perverse generate de media, arta contemporană și artists talk(s).

24
/05
/17

“Când se trezi, soarele era aruncat departe, pe cer. Se foi puțin în pat și încercă să aţipească din nou. Aerul rece, din camera înaltă, nezugrăvită de mulți ani, îl pătrundea până la piele și îl înfiora. Ar mai fi dormit, dar îl treziseră țipetele păunilor flămânzi și cântecele triumfale ale cocoșilor. (...)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.