Djuvara, Perjovschi și Raluca Știrbăț, premiaţi la Gala Premiilor Radio România Cultural
https://www.ziarulmetropolis.ro/djuvara-perjovschi-si-raluca-stirbat-premiati-la-gala-premiilor-radio-romania-cultural/

Istoricul Neagu Djuvara, artistul vizual Dan Perjovschi şi pianista Raluca Știrbăţ primesc premiile speciale ale Galei Premiilor Radio România Cultural 2016. Evenimentul va avea loc luni, 21 martie, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Odeon, când personalităţile culturale care au performat în anul 2015, în diferite domenii, vor ajunge în lumina reflectoarelor.

Un articol de Petre Ivan|14 martie 2016

La fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural, ajunsă acum la ediţia a XVI-a. premiază personalitățile culturale, într-o gală a valorii şi a rafinamentului.

Maria Balabaş şi Radu Croitoru vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate de Luiza Zan și Big Band-ul Radio, condus de Ionel Tudor.

În cadrul Galei vor fi acordate premii la nouă secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:

Premiul de Excelenţă îi va fi decernat istoricului Neagu Djuvara.

Premiul Lux Mundi îi revine artistului vizual Dan Perjovschi.

Premiul ”In memoriam Iosif Sava” îi va fi acordat pianistei Raluca Știrbăț.

Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:

La categoria „Poezie” nominalizările sunt:

Svetlana Cârstean, pentru volumul Gravitaţie, Editura Trei; Moni Stănilă, pentru Colonia fabricii, Editura Cartea Românească; Robert Șerban, pentru gala premiilorvolumul Puțin sub linie, Editura Cartea Românească.

La “Proză” au fost nominalizați:

Mircea Cărtărescu, pentru Solenoid, Editura Humanitas; Ion Iovan, pentru volumul MJC, Editura Polirom; Octavian Soviany pentru Moartea lui Siegfried, Editura Cartea Românească.

La secţiunea „Film” au fost nominalizate:

Comoara de Corneliu Porumboiu; Aferim! de Radu Jude; Un etaj mai jos de Radu Muntean;.

La categoria “Teatru”, nominalizările sunt următoarele:

Echipa proiectului Antisocial, o coproducţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, semnată de Bogdan Georgescu;

Spectacolul Bach Files de la Teatrul Bulandra din Bucureşti, cu muzică de Adrian Enescu pe teme de Bach, în regia lui Alexandru Darie; Actriţa şi coregrafa Andreea Gavriliu, pentru coerenţa, umorul şi ingeniozitatea coregrafiilor şi a spectacolelor coregrafice pe care le semnează; Actorul Cristian Iacob, pentru  interpretarea tripleţilor Zanetto din spectacolul Trei gemeni veneţieni, producţie a Teatrului Mic din Bucureşti.

Pentru categoria “Muzică” au fost nominalizaţi:

compozitorul  Adrian Enescu, pentru complexitatea artistică a Proiectului BachFiles, un spectacol de succes al Teatrului Bulandra; pianistul  Lucian Ban, pentru albumul Songs from Afar; proiectul Pasărea Rock Simfonic, pentru renaşterea unui gen muzical în România: rock-ul simfonic.

La secţiunea “Arte plastice” au fost nominalizaţi:

gala premiilor

Mircea Cartarescu, nominalizat la categoria Proza, la Gala Premiilor Radio România Cultural

Liviu Stoicoviciu, pentru expoziţia Orașe imaginate (curator: Călin Dan) de la Muzeul Național de Artă Contemporană; Valentina Iancu, pentru expoziţia EGAL.Artă şi feminism în România modernă de  la Muzeul Național de Artă al României; Expoziţia Paula Ribariu (26 februarie – 15 martie 2015, Sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Ţăranului Român); Mircea Suciu, pentru expoziţia Fractura (curator: Maria Rus Bojan) de la Muzeul Național de Artă Contemporană.

La secţiunea “Educaţie şi învăţământ” lista nominalizărilor este următoarea:

Asociația MetruCub, pentru coordonarea proiectului Susține cultura în educație; Asociația „De-a arhitectura”, pentru dezvoltarea și promovarea educației de arhitectură prin cursuri si evenimente susținute în 37 localități din țară; Fundația C.A.E.S.A.R. – Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români, pentru elaborarea proiectului România în 3D; Luminiţa Bălan, sef catedra limba chineza Departamentul de Limbi si Literaturi Orientale, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, directoarea Centrului Cultural Confucius, director general al Instutului Confucius.

Nominalizaţii la secţiunea „Ştiinţă” sunt:Roxana Rădvan, coordonatoarea Centrului de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO; Ion Băraru, profesor de fizică, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanta, fondator al Centrului de excelenţă din Constanţa; Echipele FLEX şi EVO Robotics, ale Universităţii Politehnica din Bucureşti.

La secţiunea “Proiecte culturale şi festivaluri” sunt următoarele nominalizări: Asociația Docuart, Radu Afrim pentru conducerea artistică a Galei Tânărului Actor HOP, program permanent UNITER; Centrul de Teatru Educaţional Replika.

Foto: Gala Premiilor Radio România Cultural

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

04
/10
/21

Între 15 septembrie și 3 octombrie 2021, Art Safari a oferit publicului 18 zile de bucurie, socializare și artă. Mii de vizitatori au luat la pas cei 6.000 de metri pătrați ai Palatului Dacia-România, sediul principal al Pavilionului, pentru a privi cele peste 800 de opere de artă expuse.