Doi pe o banca şi un singur destin
https://www.ziarulmetropolis.ro/doi-pe-o-banca-si-un-singur-destin/

„Doi pe o bancă” evocă un tablou cu natură (umană) vie, în care protagoniştii, un el şi o ea, se reîntâlnesc în acelaşi loc, printr-un tulburător joc al hazardului. În regia lui Emanuel Pârvu, spectacolul se joacă astăzi, 1 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Metropolis.

Un articol de Teodora Gheorghe|1 februarie 2014

CRONICĂ DE TEATRU „Doi pe o banca” evocă un tablou cu natură (umană) vie, ȋn care protagoniștii, un el și o ea, se reȋntȃlnesc ȋn același loc, printr-un tulburător joc al hazardului. Ȋn regia lui Emanuel Pȃrvu, spectacolul are la bază textul dramaturgului Aleksandr Ghelman.

El (Florin Zamfirescu), pe jumătate ȋnghițit de aburii alcoolului, ȋși găsește drumul către ea (Tania Filip), o apariție cochetă și glacială. Cȃteva replici tradiționale de agățat sparg tăcerea, stȃrnind dezgustul femeii. Neașteptat, din aisbergul respingerii se topește o bucată de gheață. Vera acceptă un gest de pseudo-curtoazie bărbătească. O țigară se aprinde și odată cu ea, un vechi fitil. El nu recunoaște nimic. Amintirile sunt difuze, intenția clară: ȋși dorește o aventură de-o noapte cu femeia frumoasă din parc.

Povestea cunoaște răsturnări impresionante, care ne adȃncesc și mai mult ȋn labirintul psihologic al enigmaticului Feodor Cuzmici. Serghei, Iura, Alexei, Alioșa… identitățile sunt mici daruri efemere oferite femeilor seduse și apoi uitate. Ȋn realitate, ele reprezintă fortăreața ȋn spatele căreia se consumă o disperare inimaginabilă. Către final, suferința ȋl umanizează pe fantele eșuat.

Florin Zamfirescu ȋntruchipează un personaj complex, care ni se relevă treptat, de-a lungul ȋntrebărilor menite să foreze ȋn inima adevărului. Surprinde cu măiestrie nuanțele cele mai subtile din portretul bărbatului a cărei criză existențială nu a ȋnceput cu vȃrsta a doua, ci cu vȃrsta primei iubiri interzise. Zamfirescu știe să-și dozeze umorul, ȋnsoțindu-l de gesturi ce emană nonșalanță și o frapantă lipsă de sensibilitate; ele provin din egoismul don juan-ului obosit de propriile trucuri răsuflate.

Replicile condimentate cu aluzii misogine fac din Fedea un personaj ȋncȃntător de autentic. Ocrotit de contextul dramaturgiei, el nu poate supăra pe nimeni. Ȋn afara ei, ar stȃrni indignarea reprezentantelor sexului frumos. Dincolo de glumă ȋnsă, ochii abia ȋși mai rețin lacrimile atent camuflate de vorbe amăgitoare.

Doi pe o banca

Tania Filip şi Florin Zamfirescu, în spectacolul „Doi pe o bancă”, de la Teatrul Metropolis

Vera are și ea secrete. Ȋn aparență, este victima ideală: romantică și naivă, ȋncă ȋl așteaptă pe cel care a abandonat-o. Totuși, ea se dovedește un detectiv abil, reușind să ȋnlăture măștile lui Fedea. Cȃnd bărbatul devine vulnerabil, ea profită de situație pentru a-l șantaja emoțional. Tania Filip reușește un rol provocator, ȋnfățișȃnd un evantai de trăiri contradictorii din universul femeii singure.

Scenograful Bogdan Spătaru alege un decor ludic, suprarealist. Felinarul se unduiește ȋn bătaia unui vȃnt nevăzut, care aduce ȋnsă mari schimbări ȋn anotimpul sufletesc al „ȋndrăgostiților”. Un strigoi amintind de spiritul Halloween-ului veghează din ȋntuneric asupra parcului – semn că fantomele trecutului sunt ȋncă prezente. Noaptea se insinuează nu doar ȋn natură, dar și ȋn gȃnduri, pe măsură ce invitațiile se transformă ȋn amenințări și zȃmbetele ȋn grimase de frică. Un ceas a la Dali dă impresia că se prelinge pe asfalt (foarte bine sugerat), ca și minciunile lui Feodor la picioarele Verei.

Ȋn „Doi pe o bancă”, aveți ocazia să urmăriți o poveste nostalgică, unde surȃsul și tristețea ȋmpart același microunivers. Aici, dialogul capătă ȋnțelesuri nebănuite, iar urzeala de neadevăruri se transformă subtil ȋntr-un giulgiu ȋnfășurat ȋn jurul unei idile tȃrzii.

Citiţi şi: Florin Zamfirescu, Tania Filip şi un reportaj făcut pe-o bancă

Foto din spectacolul Doi pe o banca – Maria Ştefănescu

04
/02
/15

Realizat după întâmplări reale şi având opt nominalizări la Premiile Oscar, „The Imitation Game” (Jocul Codurilor) prezintă povestea lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematician, criptanalist şi erou de război, pionier al tehnologiei moderne a calculatoarelor. Alături de un grup restrâns de specialişti, el a reuşit spargerea unui cod aşa-numit „de nespart” al maşinăriei Enigma a Germaniei, în al Doilea Război Mondial. 

04
/02
/15

În această iarnă, Opera Comică pentru Copii le-a pregătit spectatorilor săi de toate vârstele o întâlnire specială cu personajele unei poveşti nemuritoare: Peter Pan de Laurenţiu Profeta (muzica) şi Eugen Rotaru (libretul). Premiera are loc vineri, 13 februarie 2015, de la ora 18:00, la Sala Mare a instituţiei (Calea Giuleşti, nr. 16).

04
/02
/15

Proiectele de fotografie documentară spun o poveste despre oameni, una neașteptată, emoționantă, sinceră, fără să-l constrângă pe fotograf la o anumită formă – e alegerea lui ce anume și cum ne arată în imagine.

03
/02
/15

Un student la Politehnica din București, sărac și slobod la vorbă, care-și câștiga pâinea ca pianist într-o școală de dans, a devenit la jumătatea secolului trecut unul dintre cei mai cunoscuți dirijori ai lumii. Îl chema Sergiu Celibidache.

03
/02
/15

Duminică, 8 februarie 2015, de la ora 20:00, , la Sala Mică a Naționalului bucureştean, iubitorii teatrului pot vedea spectacolul ”Ziua în care nu se cumpără nimic” de Kim Atle Hansen, în regia lui Horia Suru.

03
/02
/15

Primul concert din februarie susţinut de Orchestra Naţională Radio, vineri, 6 februarie (19.00), este un prilej de a-l aplauda pe RĂZVAN SUMA, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi unul dintre cei mai apreciaţi violoncelişti români, cunoscut publicului din întreaga ţară graţie turneelor naţionale “Vă place Bach ?”, “Vă place Brahms?” şi “Vă place tango?”.

03
/02
/15

Deși pare un scenariu apocaliptic, de fapt este vorba despre premiera filmului “Orașul câinilor”/ “White God”, câștigătorul Marelui Premiu al secțiunii Un Certain Regard la Cannes și propunerea Ungariei la Premiile Oscar 2015, în regia lui Kornél Mundruczó.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.