Expoziția permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, la Muzeul Colecțiilor de Artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitia-permanenta-a-colectiei-simion-a-iuca-la-muzeul-colectiilor-de-arta/

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 11 iunie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2018, prin generozitatea doamnelor Alexandra Slavu şi Maria-Mărgărita Iuca, fiicele artistului Simion Iuca.

Un articol de Liliana Matei|3 iunie 2019

Gravor, pictor şi profesor, Simion A. Iuca (Bucureşti, 1907 – Bucureşti, 1994) a absolvit în 1928 Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa de pictură coordonată de George Demetrescu Mirea, completându-şi formaţia artistică în perioada 1929 – 1936 la Paris, unde a frecventat cursurile de la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, în atelierul de pictură condus de Lucien Simon (aici familiarizându-se cu diverse tehnici ale gravurii). A participat, în perioada interbelică, la numeroase expoziţii de grup organizate în România şi în Franţa, prima sa expoziţie personală având loc la Ateneul Român în 1935. A fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (devenită, după 1950, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”), unde a predat între anii 1936 şi 1972. Figură tutelară pentru numeroase generaţii de artişti graficieni români, Simion Iuca a fost un deschizător de drumuri în ce priveşte introducerea tehnicilor stampei în programa universitară, organizarea unor ateliere de gravură, precum şi adaptarea în limba română a terminologiei specifice domeniului.

Colecţia „Simion A. Iuca” este compusă în cea mai mare parte din lucrări de grafică în tehnici variate și gravuri în creion, sanguină, tuş, cărbune pe hârtie, gravură cu dăltiţa, gravură cu acul, acvaforte, acvatintă, vernis moale, litografie, xilogravură, linogravură, monotip), realizate de Simion Iuca începând cu anul 1925 (Tatăl meu în bibliotecă) şi finalul anilor 1960 (Docuri la Constanţa, Piaţă la Baia Mare, Alexandra). O secţiune mai restrânsă a donaţiei este constituită de câteva picturi, datând din perioada interbelică, completate cu un peisaj Vedere din Sinaia, realizat în 1958. Lucrărilor din colecţie realizate de Iuca li se adaugă şi câteva portrete ale sale semnate de artişti diverşi, gravuri de Gheorghe Petraşcu (1872 – 1949), dintr-un tiraj imprimat de Iuca la dorinţa exprimată de faimosul artist român în 1937, o gravură cu acul de fiica sa Maria-Mărgărita Iuca (Lumi ale trecutului la mare), la rândul ei artistă, precum şi sculptura în bronz Figură verticală III, avându-l ca autor pe Grégoire Stanislav Slavu, soţul Alexandrei Slavu.

Din 11 iunie 2019, la Muzeul Colecţiilor de Artă, corp C, etaj II (Calea Victoriei 111)

Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00

Tarif: 15 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.