Expoziţie de fotografie „Gellu Naum 100”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-de-fotografie-gellu-naum-100/

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia a XXV-a, în sala Sala Cupola de la Teatrul “Metropolis” din Bucureşti, a fost vernisată expoziţia „Gellu Naum 100”, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naşterea marelui poet, prozator, dramaturg şi traducător. Au fost prezenţi Oana Pellea, Cristina Casian, Marin Moraru şi David Esrig.

Un articol de Monica Andrei|2 noiembrie 2015

“Am avut ocazia să-l cunosc personal pe Gellu Naum, impresia statornică a fost de uimire în fața elegantei, orgolioasei tinereți abordate de clasicul avangardei românești în ciuda celor 78 de ani neîmpliniți, a unor dificultăți de mișcare datorate trecutelor infacte sau diabetului. Altfel, o siluetă de invidiat, demnă de ofițer de cavalerie și rugbist, o memorie ieșită din comun și o fermecătoare apetență de a fabula, de a face slalom printre amintiri integrate continuu. Un adevărat cult pentru tatăl său, un oștean și erou al primei conflagrații mondiale, dar și o nostalgică rememorare a tinereții sale pariziene, între 38-40 de ani când se aflase în Orașul luminilor pentru a-și susține doctoratul în filosofie. Terapia intimă prin creativitate era în curs, dicteul unei suprarealități ce se sustrage esteticii și moralei curente devenise operativ”. (Geo Vasile)

Gellu Naum s-a născut pe 1 august 1915 şi a decedat la 29 septembrie 2001, la București. Era cel mai mic între cei șapte copii ai familiei de oieri macedoneni, Naum.

Absolvent la Liceului “Cantemir”, din Bucureşti, îl cunoaște pe reputatul pictor suprarealist Victor Brauner pe care-l va admira toată viața. În 1933 își începe studiile de filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, continuate ulterior la Paris, unde frecventează cercurile suprarealiștilor francezi. Când se întoarce la București, Gellu Naum e încorporat și trimis pe front în Basarabia. În 1947 se căsătorește cu Lygia, muza unor experiențe spirituale hotărâtoare pentru viața și opera scriitorului.

Viața și opera lui Gellu Naum sunt un slalom necontenit printre coloane fără sfârșit numite Milarepa, Diogene, Swedenborg, generația războiului pierdută în frunte cu Urmuz, Gherasim Luca, postsimboliștii, Dino Campano, Salvator Dali, Seferis, Luzi.

Opera poetică a lui Gellu Naum e unică în România prin matricea stilistică inconfundabilă. Poezia lui Gellu Naum e întotdeauna neliniștitoare, iar cei care nu o înțeleg o resping. De la debutul cu „Drumețul incendiar” în 1936 până la ultimele volume publicate în anii 90 „Malul albastru”, „Fața și suprafața” și „Ascet la baraca de tir”, șase decenii, poetul prozatorul, traducătorul și dramaturgul nu și-a permis clipe de răgaz. A scris și publica numeroase volume, chiar şi literatură pentru copii. A scris și teatru și s-a și montat în București și în țară: “Insula”, „Ceasornicăria Taus”, „Poate Eleonora”, „Exact în acelaşi timp”.

Este unul dintre fondatorii Grupului suprarealist de la București, grup constituit în 1945. Surane Alexandrian, exeget al suprarealismului, îi identifică pe suprarealiștii bucureșteni drept “grupul cel mai exuberant, cel mai aventuros, și chiar cel mai delirant din suprarealismul internațional.”

Versurile sale figurează în toate antologiile internaționale de poezie suprarealistă, în franceză fiind tradus la Paris de Paul Celan, iar la București, de Annie Bentoiu și Andree Fleury. Activitatea sa literară cu peste 300 de volume publicate în țară și străinătate a fost încununată cu numeroase premii. A fost propus pentru Premiul Nobel.

FNT2015-adi_marineci-vernisaj-Gellu_Naum_100-vineri_30octombrie-009

La Teatrul Metropolis din Bucureşti puteţi vedea spectacolul “NAUM”, în regia Marianei Cămărășan, realizat pe textele autorului, din distribuţie făcând parte Oana Pellea și Cristina Casian.

FOTO: Adi Marineci

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.