Expoziție inedită la Muzeul „Theodor Aman”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-inedita-la-muzeul-theodor-aman/

Până pe data de 31 martie 2022 iubitorii de artă pot vizita la Muzeul „Theodor Aman” din Bucureşti o expoziţie inedită.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2021

Anul 2021 marchează două momente importante legate indisolubil de existenţa lui Theodor Aman: aniversarea a 190 de ani de la naşterea artistului (20 martie 1831) şi comemorarea a 130 de ani de la moartea acestuia (19 august 1891).

Muzeul care-i poartă numele, găzduit în casa construită chiar de Aman în anii 1868-1869 şi tezaurizând impresionanta colecţie a familiei, şi-a obişnuit publicul fidel cu câte un eveniment anual major, cu prilejul căruia vin la întâlnirea cu iubitorii de artă componente ale colecţiei, care nu pot fi văzute în expunerea permanentă fie din cauza unei stări precare de conservare, fie din cauza fragilităţii unor opere lucrate în tehnici care nu favorizează bătălii cu timpul sau cu spaţiul nepropice (desene în creion sau peniţă, gravuri imprimate în timpul vieţii artistului, acuarele),

Punctăm acest an comemorativ, oferind acces publicului către un segment extrem de sensibil al operei lui Aman, acel segment care însoţeşte un artist plastic în fiecare etapă a creaţiei şi în orice tehnică pe care o abordează: desenul. Executat în creion sau în peniţă, schiţă fugară sau lucrare elaborată, desenul stă la baza oricărei opere finalizate, indiferent de stil sau tehnică, explică muzeugraful Greta Șuteu.

Patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” – care face parte din structura Muzeului Municipiului București – deţine 35 de desene în creion, precum şi 25 de desene în peniţă ale lui Aman, care dezvăluie o faţetă degajată, foarte sinceră, necenzurată de filtrul exigent al pictorului academist, punând în valoare spiritul de observaţie, capacitatea de extragere a esenţialului, inefabilul liniei care dă contur gândului şi scoate la lumină natura intimă a artistului ce se destăinuie în urma lăsată de creion pe hârtie.

Multe dintre ele sunt schiţe rapide, instantanee pentru aducerea aminte a unui moment, altele sunt studii pregătitoare sau variante în altă tehnică ale unor picturi cunoscute. Linia dezinvoltă şi rafinată a lui Aman schimbă rostul lumii perceptibile, materialitatea familiară lăsând loc liber forţei imaginarului, care devine creator şi ghid al unei realităţi sugerate, intuite, funcţionând sub coordonarea memoriei, senzaţiilor şi sintetismului. Fiecare dintre aceste desene poate fi asimilat unei opere de artă în sine şi, pe de altă parte, întâlnirea cu astfel de opere trebuie privită ca o nesperată şansă oferită receptorilor care au oportunitatea de a pătrunde în cel dintâi ungher al creaţiei, acolo unde haosul primordial se transformă în materie.

Numitorul comun al majorităţii acestor lucrări este faptul că nu au fost expuse niciodată. Publicul nu a avut ocazia să le vadă, nici nu a avut cunoştinţă de existenţa lor. Din acest motiv considerăm oportună o astfel de întâlnire între public şi acest segment prea puţin cunoscut al operei lui Theodor Aman, segment care devoalează, de fapt, secretele neştiute din laboratorul operei de artă, comentează muzeograful Greta Șuteu.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.