Cu noul său nume, dar cu vechile convingeri că arta contemporană din România se întâmplă bine şi merită promovată, galeria Pleshoo Contemporary redeschide sezonul de artă miercuri, 24 septembrie 2014, de la ora 19.30, cu un eveniment dedicat Expresionismului balcanic, pe care îl aduce în faţa publicului prin patru artişti care onorează eclectismul manifest şi auto-afirmarea identitară ale mişcării.
Un articol de Ştefania Dumbravă|24 septembrie 2014
Constituit în jurul ideii că spațiul cultural balcanic este înțeles doar superficial și expediat în cețurile comode ale unor prejudecăți care evită orice privire atentă și ratează, astfel, un mozaic întreg de valori culturale, Expresionismul balcanic reunește artiști preocupați de noțiunea de identitate și de forma pe care o poate lua afirmarea acesteia într-o lume din ce în ce mai exclusivă, în spatele auto-declaratelor toleranțe și deschideri.
Lucrările lui Paul Hitter și ale Marinei Obradovic impun imediat, de la prima privire, componenta balcanică a Expresionismului.
Exuberanța decorativă și nonconformismul cromatic, capabile să fixeze sensibilitatea aparte a artei romilor și aportul pe care îl are ea în caleidoscopul vizual din spațiul balcanic, sunt vehiculele unei ascuțite critici a prejudecăților și clișeelor, precum și a asumării acestora ca identitate.
Investigarea trăsăturilor care definesc prezența unei culturi aparte, care, tocmai prin dispersia ei în întreg spațiul balcanic și prin conflictele culturale pe care le antrenează expansiunea în afara acestuia, se conturează, conștient sau nu, ca un grup suprapus orizontal peste spațiul cultural în care activează de secole, fără să se fi integrat vreodată complet, este instrumentul unor observații sociale, așa cum arta de calitate a fost dintotdeauna.
Paradoxal ostracizată și fascinantă, încă percepută și auto-percepută ca străină, cultura romilor din Balcani are calitatea de a revela nu doar un univers de forme tentante vizual, cât mai ales, sub acesta, o întreagă rețea de luări și asumări de poziție față de societate și de propria identitate în mijlocul acesteia.
Deși mai mult expresioniști decât balcanici, Bojin și Dragomirescu se integrează în Expresionismul balcanic prin autenticitatea și hotărârea cu care își afirmă identitatea și vocea într-o lume artistică în care, dintr-o excesivă preocupare pentru originalitate și toleranță, puțini au cu adevărat ceva de spus și puțini sunt cu adevărat dispuși să vadă.
Nonconformismul nu de dragul vanității, ci motivat de căutarea soluțiilor stilistice și tehnice cele mai capabile să exprime întregul discurs al artistului, precum și curajul de a sonda zonele din afara esteticii convenționale pentru a scoate la lumină fantasmele care bântuie imaginarul personal și colectiv, așa cum sunt ele resimțite de artist, sunt afinități pe care Bojin și Dragomirescu le au cu grupul Expresionismului balcanic.
Totodată, o acută conștientizare a identității de celălalt, a propriei alterități în mijlocul mulțimii și, în consecință, tendința de analiză a propriei existențe în ansamblul societății, îi apropie în spirit de demersurile celorlalți artiști ai grupului.
Împreună, cei patru ariști prezentați de Pleshoo Contemporary în expoziția colectivă a Expresionismului balcanic conturează un ansamblu paradoxal unitar de problematizări accentuat personale, al căror scop comun este să zdruncine suficiența comodă a lumii artistice și impresia de deschidere în care aceasta se complace, în timp ce devine tot mai izolată.
Foto: Expresionism balcanic – Pleshoo Contemporary
