Festivalul cultural Săptămâna Haferland, ajuns la a X-a ediție, se desfășoară în perioada 29 – 31 iulie
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-cultural-saptamana-haferland-ajuns-la-a-x-a-editie-se-desfasoara-in-perioada-29-31-iulie/

Iniţiat în 2012, de către Fundaţia M&V Schmidt şi Fundaţia Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura şi tradiţiile saşilor din Transilvania şi de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Braşov şi Sighişoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obişnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2022

“Ideea festivalului cultural a luat naștere în anul 2012. În vara aceea, Peter Maffay m-a invitat la Ziua Porților deschise din Roadeș. Atunci ne-a venit ideea de a ne uni forțele și de a organiza împreună o săptămână culturală. Câteva zile mai târziu ne-a venit și ideea despre culturile de ovăz, pentru că în această zonă dintre Rupea și Sighișoara clima era aspră pentru viticultură. De aceea, se cultiva foarte mult ovăz. Așa am denumit săptămâna culturală Haferland. Ideea mea, dar și a lui Peter Maffay, a fost de a aduce cât mai mulți oameni mai aproape de obiceiurile și cultura săsească. Prima ediție a Săptămânii Haferland a fost foarte reușită. De exemplu, la festival au participat foarte mulți localnici din satul meu natal, Criț, care se mutaseră demult în Germania.” a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt și unul dintre fondatorii festivalului Săptămâna Haferland.

Scurt istoric al festivalului cultural Săptămâna Haferland

În 2022 se împlinesc zece ani de când prima ediție a festivalului a avut loc în Țara Ovăzului. Fiecare ediție abordează o tematică diferită cu specific cultural, educațional, despre conservarea și promovarea tradițiilor săsești (2013 – Anul Muzicii, 2014 – Anul Restaurării, 2015 – Anul Educației, 2016 – Anul Familiei, 2017 – Anul Gastronomiei, 2018 – Anul Meșteșugului săsesc, 2019 – Anul Comunității, 2020 – Prima ediție online a festivalului, 2021 – Tradiția merge mai departe în Țara Ovăzului).

Festivalul are loc în fiecare an la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, iar durata acestuia variază între 3 și 7 zile. Fiecare dintre localitățile incluse în festival prezintă un program propriu, în armonie cu proiectele și specificul cultural.

Fiecare zi a festivalului este diferită. Astfel, participanții se pot bucura de concerte în bisericile fortificate, video – proiecții, baluri tradiționale săsești, trasee de bicicletă, evenimente culinare, muzică și dansuri specifice comunităților din zonă, muzică de fanfară, piese de teatru, recitaluri de poezie, lansări de carte, ateliere de meșteșuguri tradiționale (ateliere de olărit, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de pâslit), expoziții de costume tradiționale săsești, expoziții de obiecte tradiționale specifice zonei.
Interesul publicului față de festival a crescut de la an la an, ajungând în 2021, la un număr total de peste 18.000 de vizitatori.

Ediția aniversară a festivalului cultural Săptămâna Haferland

Cea de-a X-a ediție a festivalului cultural Săptămâna Haferland cuprinde toate valorile clădite până acum și ne dă ocazia de a privi cu încredere către ceea ce urmează.
Istoria trebuie prețuită. Mai mult decât atât, trebuie scrisă, în continuare, pentru și de către generațiile viitoare. Este esențial să ne cunoaștem și să ne păstrăm tradițiile, să ne protejăm moștenirea și, în același timp, să creștem oamenii de mâine cu respect față de valorile comunității, deschiși spre multiculturalitate și pregătiți pentru a participa la o dezvoltare sustenabilă. De aceea, ediția aniversară a festivalului Săptămâna Haferland va fi concentrată pe copii și tineri, cei care reprezintă viitorul acestei țări.
Elementele principale ale ediției din 2022 a festivalului sunt promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător.

“În fiecare an abordăm o tematică nouă, și de data aceasta este educația, probabil, cel mai important element al unei comunități. Sașii transilvăneni au fost lideri în acest sens. De exemplu, istoria școlii din satul Criț este veche de aproximativ 400 de ani.”, a adăugat Michael Schmidt.

Patronajul fiecărei ediții a festivalului Săptămâna Haferland a fost acordat de-a lungul timpului de personalități marcante din viața culturală și politică, atât din România cât și din Germania.
Pentru al doilea an consecutiv, festivalul cultural Săptămâna Haferland se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. dl. Klaus Iohannis, fapt ce ne onorează, aducând prestigiu și valoare ediției aniversare.

Programul cultural va avea loc în perioada 29 – 31 iulie, în 10 sate din Țara Ovăzului: Archita, Cloașterf, Saschiz, Roadeș, Bunești, Rupea, Homorod, Criț, Meșendorf și Viscri.

De-a lungul celor trei zile de festival, publicul va avea ocazia să participe la o serie de manifestări, precum: muzică de fanfară, muzică și dansuri tradiționale săsești, piese de teatru, concerte de orgă și de muzică clasică în bisericile fortificate, trei baluri tradiționale săsești, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de olărit și pâslit, lansare de carte cu povești pentru copii, prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, concert de jazz, dezbatere publică “Rolul comunității în satele din Haferland”, tur de biciclete, concert de pian și prezentare de carte, expoziție de costume tradiționale săsești.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.