FNT, Teatrul Naţional Cluj – „Procesul“ nostru
https://www.ziarulmetropolis.ro/fnt-teatrul-na%c5%a3ional-cluj-%e2%80%9eprocesul%e2%80%9c-nostru/

Spectacolul ’’Procesul’’, de F. Kafka, în viziunea dramatică semnată de Mihaela Panainte şi Daniel Ilea, pe textul tradus de Gellu Naum, a fost prezent în selecţia Festivalului Naţional de Teatru. Spectacolul a avut premiera în aprilie 2017 la Teatrul Naţional „Lucian Blaga”din Cluj.

Un articol de Corina Dima|3 noiembrie 2017

Pornind de la textul semnat de Kafka, regizoarea Mihaela Panainte creionează portretul domnului K., funcţionar la bancă, păstrând semnificaţiile spectacolului foarte aproape de roman. Textul kafkian poate fi uşor interpretat în nota politicului, a sistemului care subjugă individul şi nu îl lasă să se exprime. Regizoarea nu alege însă această cale la îndemână. ’’Procesul’’ se constituie aici ca o metaforă, o întrebare dechisă, fără să conducă în vreo direcţie anume şi fără să dezvăluie interpretări ascunse. Ne lasă pe noi, spectatorii, să găsim cheia interpretării, să tragem noi concluziile.

Spectacolul este construit rotund, în tuşe cromatice de negru-gri-alb, cu accente metalice ’’materiale’’ (scări, cuşti şi plase) dar şi ’’imateriale’’ (sonore – metalice), un spaţiu construit voit artificial, în care îşi duce existenţa personajul principal. O lume plină de personaje-măşti, fără profunzime. O lume în care visul se contopeşte cu realitatea lugubră, coşmarul cu absurdul, plăcerile carnale cu iraţionalul.

Povestea urmează textul romanului, unde domnului K., funcţionar la bancă, i se intentează un proces de către o entitate necunoscută dar recunoscută şi temută de toţi din jurul său. Este arestat dintr-un motiv neştiut şi îi este monitorizată fiecare mişcare. I se transmite că poate să îşi continue însă viaţa de zi cu zi, să îşi vadă de slujba de la bancă.

Personajul principal intră apoi într-un montagne russe al absurdului, într-un talmeş-balmeş de situaţii stranii şi discuţii cu personaje care mai de care mai bizare. Nu află nimic despre motivul acuzaţiei ci se învârte parcă în cerc, se afundă într-o spirală a absurdului şi chiar începe să se complacă în această situaţie fără ieşire. Află că ’’nu se intentează proces fără o finalitate’’.

Spectacolul este foarte vizual, cinematografic, în negru şi alb, cu multe imagini de personaje colective încadrate sau sprijinite pe forme geometrice reci, metalice, care taie planurile scenei (scări, grilaje, plase de sârmă, cuşti). Metaforic, barierele pe care şi le pune fiecare, limitele pe care şi le tasează şi se raportează, prin ele, la lume.

Scenografia semnată de Helmut Stürmer are un rol important, întregind atmosfera. Planuri încadrate de colivii metalice, planuri marcate de sârmă, gratii, planuri de lumină, planuri de întuneric şi penumbră punctează jocul actorilor.

Remarcabilă este coregrafia semnată de Enikő Györgyjakab care reuşeşte să ’’anime’’ într-un mod foarte plastic lumea umbrelor şi a luminilor, a măştilor-oameni. O dinamică permanentă care fluidizează vizualul cromatic de gri şi metal.

Actorul Ionuţ Caras întruchipează personajul principal cu mare măiestrie. Mai exact Domnul C. îl interpretează pe Domnul K. cu o forţă aparte şi un mare rafinament al detaliului, transpunându-se în contexte halucinante, în discuţii cu pictorul, femeia-animal, paznicii, unchiul,  inspectorul, Doamna Grubach sau avocatul. Ionuţ Caras construieşte un rol foarte bun şi ne demonstrează, încă o dată, valoarea sa. Domnul K. reprezintă omul modern,  egocentristul, individualistul, hiper-raţional, care şi-a pierdut umanismul şi îşi construieşte şi joacă în lumea iluzorie construită chiar de el (cu coşmarurile, visele şi neputinţele sale). Apoi se raportează la ea şi îi face jocul. Jocul iluziilor sale.

Actorii naţionalului clujean susţin demersul regizoral, prin forţa personajului colectiv dar şi cu poveşti individuale stranii de personaje neînţelese, bizare, conturate din frânturi. Toate vin în contact cu personajul principal, se învârt ca o constelaţie în jurul său şi îi influenţează existenţa.

În periplul său ameţitor, ca într-o spirală descendentă şi decadentă, piesa capătă treptat noi valenţe, ajungând, în final la un apogeu al absurdului grotesc, un amalgam de sinistru, dezgust şi silă, în care personajul este disecat (la propriu).

Întrebările rămân deschise pentru toată lumea. Ce a fost, ce este, unde suntem, ce facem, încotro? Persistă în urechi o replică de pe parcursul piesei: ’’O colivie a pornit în căutarea unei păsări’’.

Foto: Mihaela Marin

 

 

26
/01
/24

Teatrul Municipal „Bacovia” lansează apelul de înscrieri pentru ediția a - XXX - a (2024) a evenimentului BACĂU FEST MONODRAME, ce se va desfășura în perioada 9 - 13 mai 2024.

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

26
/01
/24

UNATC „I.L. Caragiale” din București prezintă, în cadrul proiectului ARHIVA ACTIVĂ derulat de Centrul de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, o retrospectivă cuprinzând toate cele șapte filme de lungmetraj ale cineastului Nae Caranfil.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.