Fundamentalismul islamic, o bufonerie – TIMBUKTU: din 12 iunie la cinema
https://www.ziarulmetropolis.ro/fundamentalismul-islamic-o-bufonerie-timbuktu-din-12-iunie-la-cinema/

Din 12 iunie, Timbuku va aduce pe marile ecrane de cinema o poveste ce ne va tăia răsuflarea instant. Nominalizat la Oscar 2015 pentru cel mai bun film străin al anului şi câştigător a 7 premii César Awards şi 2 premii în cadrul festivalului de la Cannes 2014, Timbuktu prezintă realitatea unui loc din regiunea Africii, în cea mai pură formă.

Un articol de Petre Ivan|26 mai 2015

Cuvântul „Timbuktu” este sinonimul unui loc îndepărtat, imaginar şi exotic. Dar, Timbuktu este un oraş real din Mali, în Africa de Vest. Nu departe de acesta, o familie trăiește într-o deplină armonie în dunele din deșert.

În oraș, oamenii suferă, neputincioși,din cauza regimului impus de  fundamentalismul islamic. Muzica, râsul, țigările, chiar și fotbalul sunt interzise.

Kidane și familia sa sunt separați de haosul ce stăpânește Timbuktu, până la un moment dat când destinul lor se schimbă subit și Kidane va avea de-a face cu noile legi ale ocupanților străini.

Schimbarea se produce în momentul în care este ucis animalul preferat al familiei, o vacă pe nume GPS – un simbol adecvat al unei ţări care şi-a pierdut calea.

De ce fundamentalismul islamic este o bufonerie?

În viziunea regizorală – Abderrahmane Sissako, unul dintre cei mai influenți regizori din Africa, invadatorii jihadişti nu sunt doar opresori, ci şi nişte bufoni. Ei interzic fotbalul, dar sunt obsedaţi de el; interzic fumatul, dar fumează pe ascuns. Pedepsesc cu moartea adulterul, dar tânjesc după nevestele altora.

Personajul negativ este şi el om, are dorinţe, vicii şi slăbiciuni. „ A portretiza un jihadist ca fiind un simplu bad guy, care nu are nimic în comun cu mine, nu ar fi conform cu realitatea. De asemenea, el poate reprezenta şi altceva, spre exemplu, un împătimit al fotbalului” , spune regizorul. Sissako este un maestru al oximoroanelor şi al vizualului.

Arată frumuseţa locurilor şi a oamenilor precum un pictor, dar în paralel sunt înfăţişate lucruri dure. Muzica din film face ca trupul să vibreze, dar o opreşte brusc. Totul este atât de colorat, pe când povestea te şochează.

În pofida subiectului abordat, Sissako arată că fericirea este ca şi apa. Se strecoară până în cele mai terifiante situaţii.

Din 12 iunie, filmul poate fi vizionat şi în România, pe marile ecrane

Foto: TIMBUKTU – cinemagia

28
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După „Cealaltă Irina” (2009) și „Q.E.D.” (2013), regizorul Andrei Gruzsniczki revine cu un nou lungmetraj, „Zavera” (2019), o dramă minimalistă - dar și manieristă - despre un inginer constructor (Dorian Boguță) a cărui viață e dată peste cap de moartea celui mai bun prieten (Șerban Pavlu).

28
/11
/19

Organizat de American Independent Film Festival și Cinema „Elvire Popesco”, pe 30 noiembrie, Maratonul „Blade Runner” este o invitație în lumea a două filme cult.

27
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Martin Scorsese revine cu voluptate la ce i-a fost cel mai drag: filmul cu gangsteri. Produs și lansat de Netflix, adică în afara limitărilor la durată impuse de o distribuție în cinematografe, „The Irishman” i-a permis veteranului regizor să se lăfăie într-o cronică a mafiei de aproape trei ore și jumătate.

23
/11
/19

10 filme internaționale proiectate în premieră la București, un juriu de excepție, 12 masterclass-uri și 2 workshop-uri cu specialiști în cinematografie și actorie, și voie bună fără limite!

21
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După două filme ilustrative, fără forță, eșuate, „Poarta Albă” (2014) și „Fals tratat de mântuire a sufletului” (2018), nu aveam mari așteptări de la noul lungmetraj al regizorului Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul” (2019), tot despre victimele comunismului. Filmul are însă câteva calități, fără a fi memorabil.

19
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Primele două episoade din sezonul al treilea al miniseriei „Umbre”, produs de HBO și scris și regizat de Bogdan Mirică, arată mai bine decât primele două sezoane. Asta nu înseamnă că lipsesc de tot replicile teribiliste sau că narațiunea nu e tot simplistă. Doar că personajele sunt mai închegate.