Ilustrată din Astana
https://www.ziarulmetropolis.ro/ilustrata-din-astana/

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internaţional dedicat lecturii, desfăşurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – aşadar, o dare de seamă.

Un articol de Andrei Crăciun|25 septembrie 2018

Era vorba că la congres a fost invitat și Kazuo Ishiguro, laureatul la zi al Nobelului pentru Literatură. N-a mai apărut domnul Ishiguro. În schimb au participat scriitori de pe întreg mapamondul (din Macedonia până în Egipt și China), bibliotecari și alți diverși cărturari.

În cadrul lucrărilor congresului cel mai pronunțat nume a fost cel al lui Nazarbayev, conducătorul statului kazah. Văzut dinspre Europa, domnul Nazarbayev ar putea să treacă nu chiar democrat, dar văzut dinspre Astana (partea bogată a orașului) e doar un destoinic șef de stat specific Asiei, care se îngrijește de poporul său, iar poporul îi aduce slavă (multă slavă, cam ca lui Ceaușescu, la sfârșitul anilor 1980).

Doar că nu sunt cozi la nimic în Kazahstan. Țara e imensă (în primele zece ale lumii ca teritoriu) și bogată în resurse. S-a început în ultimii ani fundamentarea unui naționalism kazah (sunt mai puțini cetățeni în Kazahstan decât în România – clima e prea aspră). Se cochetează cu ideea la trecerea la grafie latină.

Țara cumva se occidentalizează într-un ritm accelerat, rămânând profund orientală. E și Kazahstanul un paradox.

Liniște, pace, petrol și gaze naturale

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan. Sunt gaze, e petrol, bogăția nu e distribuită echitabil (salariul mediu nu sare de câteva sute de dolari), dar timpurile sunt mai mult decât îndurabile, cele mai bune din istoria acestor meleaguri.

Iar artele, în felul lor foarte diferit de Europa, prosperă, bibliotecile sunt pline (nu cunosc starea cenzurii, dacă e, câtă e), literatura e apreciată, poeții sunt respectați (ce țară e aceea care nu-și respectă poeții?).

Nu sunt conflicte fundamentate religios. Teoretic, mai mulți sunt musulmanii, practic și Allah e o prezență discretă, în ciuda moscheilor spectaculoase.

Quelque-chose-ul kârgâzilor

În cadrul lucrărilor congresului, au ieșit la iveală ospitalitatea kazahă și apetența lor pentru discursul lung, dar nu lipsit de umor. Iar dintre toate rasele pământului prezente la diferitele simpozioane cel mai mult mi-au atras atenția kârgâzii. Kârgâzii sunt extraordinari.

De altfel, în cadrul lucrărilor congresului s-a adus deosebită apreciere către Aitmatov, marele scriitor kârgâz, pe care Kazahstanul îl slăvește ca pe un fiu de-al său, fiindcă sunt relații bune între kazahi și kârâgâzi, iar Daniar (personajul masculin principal din Djamilia, una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată, își făcuse veacul prin Kazahstan).


Astana, astăzi, este un Dubai în stepă. În ianuarie, temperaturile coboară la minus patruzeci de grade, clădirile zgârâie norii, autostrăzile sunt spectaculoase, ordinea e desăvârșită, dar oameni se văd rar. Bate vânt, frigul e necruțător chiar și la începutul toamnei și oriunde vrei să ajungi e prea departe ca să mergi pe jos.

Astana înseamnă chiar asta: capitala. A fost construită în ultimii douăzeci de ani pe vastul teritoriu al unui oraș din Uniunea Sovietică – care nu avea altă calitate decât că era central în țară, la întretăierea multor drumuri.

Despre literatură s-a vorbit mult, au fost elogiate figurile literaturii kazahe (mai vechi și mai noi) și mondiale și s-au ridicat probleme referitoare la scăderea dorinței tineretului de a mai citi – cărți, gen. Aceleași probleme care se pun în lume de la Madrid la Minsk.

Pe scurt: Kazahstanul este o lume fascinantă, Astana o capitală tânără care deschide un viitor staniu, dar viitor.

A se merge să se vadă, a se reveni, de ce nu?

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan.



23
/10
/15

Săptămâna viitoare, în capitală debutează o nouă ediţie a celui mai important târg de carte cu discount din România: KILIPIRIM. Evenimentul va avea loc din nou la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, zilnic între 10.00 şi 21.30, intrarea fiind liberă.

22
/10
/15

Şi în această a 25-a ediţie FNT, un accent deosebit va fi îndreptat spre cartea tipărită, cartea – văzută ca valoare, fie că e vorba de literatură sau carte de teatru ori studiu ştiinţific. Astfel, Festivalul Naţional de Teatru continuă, pe parcursul celor zece zile de desfăşurare, să transforme semnalul editorial în eveniment public, propunând un număr de 16 lansări de carte.

20
/10
/15

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

18
/10
/15

Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio (Bd. Magheru 29) din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani.

14
/10
/15

„4 A.M. Cantosuri domestice” este o plachetă de versuri de Radu Vancu. 4 A.M. este cea mai grea oră dintr-o noapte. Puțini reușesc să o depășească. Încă și mai puțini dintre supraviețuitori sunt poeți.

14
/10
/15

Lucian Dan Teodorovici a obţinut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul prestigiosului Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, ediţia 2015, pentru romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil şi în ediţie digitală).

13
/10
/15

În luna noiembrie a acestui an, la București va avea loc o manifestare de amploare, respectiv ”Zilele Culturii Ruse”, aflată deja la a V-a ediție. Sub moto-ul ”Haideți să (re)descoperim Rusia împreună”, Centrul Rus, care, totodată, îşi serbează 90 de ani de existenţă, îi invită pe bucureşteni la o călătorie-circuit prin cultura Rusiei.

09
/10
/15

Volumul "Timp second hand. Sfârşitul omului roşu", scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

08
/10
/15

Scriitoarea şi jurnalista belarusă Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre", potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

04
/10
/15

Vă era dor de glumele lui Jerry Seinfeld? Acum le puteți găsi și în varianta scrisă, în volumul „Seinfeld. Pe limba mea”, apărut la Editura Allfa.

02
/10
/15

Marți, 6 octombrie, de la 19:00, Revista de Povestiri organizează la Cărturești Verona a patra întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories, care are în centru romanul „Deadline”, de Adina Rosetti. Invitații care vor discuta despre experiențele lor legate de temele cărții sunt Cristina Ion și Bülent Duagi.