Îndrăzneală și strălucire. Bucureștiul interbelic și moda lui
https://www.ziarulmetropolis.ro/indrazneala-si-stralucire-bucurestiul-interbelic-si-moda-lui/

Societatea interbelică are teatralitatea ei. Și frivolitatea ei. Eleganţă, bonomie şi o strălucire pe care Al Doilea Război Mondial o va şterge pentru totdeauna. Expoziţia „Moda în Bucureştiul interbelic” o reînsufleţeşte atât cât să vă aprindă imaginaţia.

Un articol de Dana Ionescu|6 decembrie 2020

Până pe 14 februarie 2021 sunteți așteptați, în mijlocului capitalei, la o scurtă ieșire din timp. În sala aflată la parterul Muzeului Municipiului București, la Palatul Șuțu, puteți scăpa de freamătul orașului agresiv din 2020. Priviți câteva exponate și vă treziți în alt timp, acum o sută de ani, când a trăi însemna altceva. Un timp cu o estetică a lui, expresie a unui stil de viață și a unei mentalități deschise la nou. Câteva pălării negre, de damă, care ne invită să ne imaginăm, pornind de la explicația atașată, cum vor fi arătat ele pe doamnele care le-au purtat. La ceas de seară sau de amiază, oricând și oriunde, doamnele interbelice erau atente la nuanțe. Câteva ținute de seară, purtat în spații selecte de acestei femei îndrăgostite de exterior. În cartea sa „Istora costumului feminin din Evul Mediu până astăzi”, Georges Vigarrelo își intitulează capitolul despre moda anilor 1920-1945 „Triumful exteriorului”.

Triumful acesta s-a văzut și la București – la Capșa, pe Lipscani și în celelalte spații-emblemă ale orașului dintre cele două războaie de care amintește mica expoziție de la Palatul Suțu. El s-a exprimat în obiectele de viață cotidiană – privată și publică –, propulsat de un nou avânt și de intensa dorință de schimbare. Reflectat în stilul vestimentar, stilul de viață al epocii, cu elemente îndrăznețe, este sugerat de discursul expozițional propus la acest sfârșit de an prin câteva piese.

Suplețe, fluiditate, mobilitate, spre o mai mare libertate. „Simplificarea ținutei, trebuie să o repetăm, suplețea ei, trăsături foarte prezente, remarcabile, începând din anii 1910 și din anii 1920, revelează un context precis: afirmarea din ce în ce mai puternică a unei siluete active și subțiri, «zvelte», anunță numeroase articole și comentarii pentru a sublinia mai bine autonomia și mobilitatea”, scria Georges Vigarello în carte citată. În lumea citadină, din România dornică să se sincronizeze cu Occidentul, femeia interbelică e un personaj cu nuanțe. Iat-o pe Regina Maria imortalizată la un eveniment de familie, iat-o pe secretara personală a domnului Virgil Madgearu, în ținuta de zi a momentului, privind spre aparatul de fotografiat. Liniile simple și pure sunt privilegiate în ținutele lor. Ca și în ținutele domnilor, fie ei oameni de stat ca Alexandru Marghiloman, a cărui elegantă, aproape anonimă carte de vizită o vedem expusă, sau simplii cetățeni, cum e vânzătorul dintr-un magazin de mărțișoare, în costum modern, explicându-și oferta.

Femeia se emancipează mai mult decât oricând. Iată, porțigaretul ei e aici. Fumatul, obicei împrumutat din sfera prin excelență a masculinului, îi conferă o aură nouă.  Iată, tunsoarea à la garçonne le fascinează și pe regine, și pe tinerele anonime. Fustele mai scurte, croiala dreaptă, fără pense, bluza cu cordon pe șolduri, rochia-sac, toate atât de îndrăgite în Franța, pantofii cu toc, în general cu baretă intră acum în viața ei și o pună în lumină. În lumină ea strălucește și seara, când iese la evenimente mondene și la spectacole de teatru. Ținuta de seară și smochingul nu puteau lipsi din expoziție. Aduse din diferite ateliere europene, de la Viena și Paris, piesele vestimentare pe care le puteți vedea expuse la Muzeul Suțu își așteaptă cuminți, tăcute, admiratorii, într-o vreme în care e nevoie de multă imaginație.

Închideți ochii și puteți să vi le închipuiți pe aceste doamne cu apetit pentru artă, dar și pentru bârfă, gata să iasă în oraș, cu accesorile lor insiprate din sfera Art Nouveau și Art Deco. E vremea teatrului, e vremea nopților lungi, albe, vremea pălăriilor, a mănușilor lungi și a privirilor îndrăznețe. Domnișoare, soții și amante, actrițe și funcționare, femei citadine și țărănci care încep să ridice ochii din pământ, femeile Bucureștiului interbelic, imortalizate în romane și piese de teatru, se însuflețesc în imaginație. Expoziția le pune sub lupă profilul și identitățile, pornind de la urmele unei lumi. Alături de piese vestimentare și accesorii putem vedea și câteva elemente de mobilier, piese de cristal și porțelanuri din case bucureștene de altădată. Veniți! Sunteți în mijlocul orașului și puteți face o mică, necesară incursiune în timp.



02
/10
/22

Un fotograf român explorează pentru prima dată viața sălbatică prin prisma emoțiilor transmise de păsări și animale. Este vorba despre Rareș Beșliu și expoziția „Emoții”, un preview al albumului fotografic cu același nume, ce va fi lansat în primăvara anului viitor.

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.