Insula Muzeelor din Berlin: istorie și semnificații
https://www.ziarulmetropolis.ro/insula-muzeelor-din-berlin-istorie-si-semnificatii/

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreţia oraşului său capitală.

Un articol de Petre Ivan|20 mai 2020

Dacă Franța avea Parisul pe Sena, iar Marea Britanie avea Londra pe Tamisa, Prusia își va crea și ea Berlinul, pe Spree. Până la decizia lui Frederic cel Mare din 1710 de a-și face o capitală demnă de un puternic stat european, râul Spree separa două orașe: Cölln și Vechiul Berlin (Altberlin). După unirea acestora, alături de alte câteva mici localități din zonă, lua naștere Berlinul așa cum îl știm astăzi.

La fel cum Sena separă Parisul în două, creând în mijlocul său o mică insulă, același rol îl are și Spree. Pe acea insulă, în chiar inima capitalei Germaniei, se găsește una dintre cele mai importante atracții culturale ale Berlinului. Inițial o zonă rezidențială, partea de nord a insulei a fost dedicată pentru științe și arte de către regele Frederic William al IV al Prusiei, în 1841, fiind puse astfel bazele Insulei Muzeelor. Aceasta găzduiește în prezent instituții culturale recunoscute pe plan mondial, precum Vechiul Muzeu (Altes Museum), Noul Muzeu (Neues Museum), Vechea Galerie de Artă, Muzeul Bode, Muzeul Pergamon. Proiectul este în continuă evoluție, în 2020 fiind plănuit să fie inaugurat Forumul Humboldt. Cei interesanți de o adevărată experiență culturală și istorică nu au voie să rateze Insula, aceasta fiind inclusă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Istoria tumultoasă a Europei și a Germaniei a afectat însă multe dintre colecții muzeelor. Unele obiecte de mare valoare au fost separate în perioada Războiului Rece, fiind reunite doar după căderea zidului Berlinului. Altele au fost luate de trupele aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, precum celebra comoară a lui Priam, cunoscută și ca aurul Troiei, descoperită de Heinrich Schliemann în 1873, ce se găsește acum la Muzeul Pușkin din Moscova. Astăzi, vizitatorii pot vedea la Muzeul Pergamon obiecte din antichitate greacă sau babiloniană, precum reconstrucția Altarului Pergamon, Poarta lui Iștar sau Poarta din Milet. La Neues Museum se găsesc în special vestigii ale antichității egipetene, cel mai celebru artefact fiind în mod cert bustul reginei Nefertiti. Artă pornind din evul mediu până în contemporaneitate este găzduită de Muzeul Bode și la Vechea Galerie de Artă, și multe alte exponate extraordinare, care fac vizitarea complexului o adevărată obligație pentru toți turiștii ce ajung prin Berlin. 

Ionuț Marcu, istoric si lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Turul ghidat online prin Berlin: de la Poarta Brandenburg, la Checkpoint Charlie.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.