Întoarcerea lui Hitler, în librării
https://www.ziarulmetropolis.ro/intoarcerea-lui-hitler-in-librarii/

Oare ce-ar face Hitler dacă s-ar trezi, viu şi nevătămat, în Berlinul anului 2011? Poate că ar deveni… vedetă de televiziune. Acest scenariu este imaginat de Timur Vermes, în romanul „Ia uite cine s-a întors”.

Un articol de Adina Scorţescu|19 iulie 2014

Apărut în Germania în toamna lui 2012 (și, la noi, anul acesta, la Editura RAO), volumul conturează un posibil răspuns (pe de-o parte parte comic, pe de alta descurajant) la întrebarea „Dar dacă Hitler ar fi trăit în zilele noastre?”.

Cartea a avut un succes răsunător în țara de origine: 1,5 milioane de exemplare vândute, 70 de săptămâni în Top 10 al celor mai bine vândute cărți; a fost tradusă apoi în 38 de limbi și se așteaptă o ecranizare.
Autorul declara în primăvară, într-un interviu pentru The Sunday Times, că succesul se datorează faptului de a fi spart tabuul legat de portretizarea lui Hitler în Germania.

În prezentarea personajului, a ales să evite extremele întâlnite frecvent în discursul public (absolvirea de vină și demonizarea): „Suntem obișnuiți cu Hitler care zbiară tot timpul despre Holocaust. E un fel de «Hitler instant», ca băuturile cu arome artificiale pe care le cumperi la cutie. Nu este suficient ca să te facă să înțelegi sau să împiedice repetarea istoriei, pentru că nimeni nu ar vota un om ca el. Dar Hitler a fost ales. Nu a existat nicio revoluție, niciun puci.”

Pentru a găsi vocea personajului, Timur Vermes (de profesie jurnalist) a citit monologurile lui Hitler înregistrate în timpul războiului și manifestul autobiografic ,,Mein Kampf” (Lupta mea), scris în 1924. Cu toate astea, vocea Führer-ului (care se aude tot timpul, căci narațiunea e la persoana I) pare simplistă, edulcorată, lipsită de nuanțe.

Personajul trece rapid peste nedumeriri și uimiri, cam în toate situațiile noi – ca de exemplu cea a întâlnirii cu noile tehnologii: „… am descoperit acest aparat cu șoarece. Rar a existat o invenție mai genială ca asta. Te plimbi cu el pe masă și cum te plimbi cu el pe masă exact așa se plimbă pe ecran o mânuță. Iar dacă vrei să atingi un loc de pe ecran, atunci se apasă pe instalația șoarecelui și mânuța atinge și ea locul de pe ecran. Este ca o joacă de copii, atât e de ușor, iar eu eram de-a dreptul fascinat.”

Romanul nu este lipsit de haz, care vine mereu din aceeași sursă: contrastul dintre identitatea reală a lui Hitler și cea pe care i-o atribuie nemții din ziua de azi, care îl consideră un excelent imitator al personajului istoric.

„— Vedeți, nu vreau să fiu neprietenoasă, dar… asta n-o să treacă niciodată de departamentul juridic… deci dacă o să vadă un contract în care scrie Adolf Hitler…
— Dar ce altceva vreți să scrieți în el?
— Deci, scuzați-mă că vă întreb acum așa direct, dar chiar așa vă cheamă?
— Nu, am răspuns eu chinuit. Sigur că nu mă cheamă așa. În realitate mă numesc Șmul Rosenzweig.
— Am știut, răsuflă ea clar ușurată, cum se scrie Șmul? Cu Ș?
— A fost o glumă! am răcnit eu în receptor.
— Ah. Vai! Păcat!”

Întrebat de un jurnalist dacă nu există un pericol în portretizarea comică a lui Hitler, Timur Vermes a răspuns că pericolul vine tocmai din prezentarea lui ca întruchiparea răului; „această imagine îi absolvă pe milioanele de germani care l-au susținut pe Hitler de propria lor vină și responsabilitate.”

Ca să facă romanul și mai accesibil, autorul a inclus la final un glosar al numelor și evenimetelor (istorice sau personale, din biografia lui Hitler): „Eva Hitler”, „Operațiunea Barbarossa”, „Unchiul Wolf”, „Crucea de fier”, „Iarna anului 1941” etc.

 

14
/02
/23

Scriitorul Dinu Flămând va participa la o serie de evenimente organizate în Mexic, în perioada 16-28 februarie 2023, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Turneul va începe la Festivalul Internațional de Poezie „Jornadas Pellicerianas” și se va încheia cu participarea la evenimentul „Fandango de la lectura”, prezidat de Prima Doamnă a Mexicului, Beatriz Gutiérrez Müeller, în Veracruz.

12
/02
/23

„Nimic nu e imposibil. Un om, paisprezece vârfuri și reușita unei vieți” de Nimsdai Purja și „Casa de pe Riviera” de Natasha Lester sunt două dintre cărțile pe care vi le propunem pentru primele zile de primăvară. Ambele titluri vor apărea la Editura Nemira în martie.

10
/02
/23

De la cele mai dificile escalade din Alpi până la ascensiunile în premieră pe Annapurna, Makalu sau pe piscurile amețitoare ale Anzilor, aventurile legendarului alpinist Lionel Terray, cuprinse în volumul „Cuceritorii inutilului. Din Alpi în Annapurna” (Polirom, 2022), seduc cititorul prin măiestria stilului și prin întâmplările insolite sau dramatice ale protagoniștilor.

09
/02
/23

Categoria bestsellerelor Grupului Editorial ALL din reunește titluri noi din toate domeniile, oferindu-le cititorilor care le descoperă acum o plajă largă de opțiuni pentru lecturile personale sau pentru volumele dedicate studiului și perfecționării în sfera profesională. Iar începutul de an le aduce celor dornici să își îmbogățească biblioteca reduceri de până la 55% la cele mai îndrăgite titluri pentru toate vârstele.

08
/02
/23

Deși anul precedent a fost marcat de provocări pentru piața editorială, Editura Litera a reușit să aducă pe rafturile cititorilor bestsellere internaționale, romanele scriitorilor români contemporani, cele mai inovatoare cărți în materie de psihologie și o multitudine de titluri pentru toate tipurile de public.

07
/02
/23

Din ce în ce mai mulți oameni își îmbunătățesc rutina de citit cu audiobooks. Astfel 24% dintre români au încercat deja experiența cărților audio, iar pentru 72% dintre români formatul este unul care li se pare atractiv, conform unui studiu realizat de AHA Moments în 2022 (pe populația urbană digitalizată, 18-55 de ani, din România). 

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

31
/01
/23

Radio România Cultural lansează a doua ediție a mesajului Rugă pentru pace, în cadrul Campaniei Viața într-o valiză, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război care a destabilizat o lume întreagă. Mesajul este citit tot de poeta Ana Blandiana, un simbol al libertății românești, scriitoarea care a transmis, în urmă cu un an, primul îndemn de pace printr-un scurt fragment din prefața cărții Ultimii martori de Svetlana Aleksievici, scriitoare născută în Ucraina și câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.

26
/01
/23

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”.