România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI. „România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă […]
România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI.
„România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă reforma Arhivelor, printr-o nouă politică a arhivelor în ţara noastră, o politică responsabilă, care să le aducă la nivelul secolului XXI”, a spus Drăgan.
Directorul Arhivelor Naţionale a apreciat că evenimentul se doreşte „un moment de reflecţie asupra rolului arhivelor în societatea românească la acest început dificil şi provocator la început de mileniu”.
El a vorbit despre importanţa acordată arhivelor de diferite organisme internaţionale – ONU şi Uniunea Europeană -, precum şi rolului acestora într-o guvernare responsabilă, bazată pe faptul că nu există democraţie fără arhive.
Dr. Costin Feneşan, fost director al Arhivelor Naţionale, a subliniat că este nevoie de constituirea Arhivelor Naţionale ca o agenţie naţională, de scoaterea din subordinea MAI şi trecerea în subordinea Parlamentului.
„Câtă vreme nu se va produce acest reviriment esenţial, arhivele noastre vor rămâne o Cenuşăreasă. (…) Ne întoarcem în comuna primitivă a arhivelor”, a fost de părere Feneşan, accentuând necesitatea aprobării unei noi Legi a Arhivelor Naţionale, cea veche, „care zace de mai mulţi ani prin Parlament, devenind caducă”.
De asemenea, fostul director al Arhivelor a susţinut că este necesară fidelizarea personalului arhivelor, trimiterea acestuia la specializări în străinătate, precum şi susţinerea financiară a Arhivelor, propunând, în acest sens, instituirea unei taxe sub forma timbrului arhivistic.
Mihaela Secherneş, director în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), a prezentat mesajul secretarului de stat pentru comunităţile locale Mihai Viorel Fifor, în care a fost exprimată aprecierea MAI pentru modul în care instituţia Arhivelor Naţionale şi-a îndeplinit rolul în restaurarea libertăţilor şi drepturilor democratice ale cetăţenilor României.
Mărturisind că relaţia sa cu arhivele este atât una personală, deoarece, copil fiind, se juca în curtea Arhivelor Statului, cât şi profesională, prof. univ. dr. Zoe Petre, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, a afirmat nu există stat în istoria umanităţii care să nu aibă arhive.
Ea a apreciat că relaţia cu textul scris în perioada comunistă era „mai degrabă schizoidă”, dar că, pe de altă parte, în Occident, partea de cultură orală, care stă la obârşia oricărei culturi literare şi artistice, a fost demult uitată.
Prof. Zoe Petre consideră că aparenţa birocratică nazistă sau comunistă a arhivării tuturor documentelor care să păstreze memoria peste timp este doar o iluzie, în spatele birocratului aflându-se întotdeauna cel care şterge urmele.
„Absolutizarea documentului scris echivala în comunism cu o amputare a memoriei”, a spus Zoe Petre, convinsă că fără martor orice păstrare a memoriei în documente scrise este numai iluzie.
Acad. Şerban Papacostea, care a afirmat că un sistem de arhivă bine organizat este o garanţie a bunei guvernări a unei societăţi, a rememorat arestarea sa de pe stradă, încarcerarea la Jilava şi trimiterea la Capul Midia pentru păcatul de a fi frecventat un institut cultural străin din Capitală, dar şi desfiinţarea Facultăţii de arhivistică de la Universitatea Bucureşti, din ordinul lui Leonte Răutu.
În cadrul conferinţei, care se va desfăşura vineri şi sâmbătă, vor fi prezentate 52 de comunicări pe diverse teme de specialitate, precum: Teorie arhivistică; Accesul la Arhive; Digitalizare şi tehnologii informaţionale; Din istoricul instituţional al Arhivelor româneşti; Utilizarea documentului de Arhivă; Profesia de arhivist; Distrugeri şi evacuări de arhive; Arhive dincolo de Arhivele Naţionale; Arhivele şi comunismul.
Evenimentul este organizat de Arhivele Naţionale şi Asociaţia Generală a Arhiviştilor din România, în colaborare cu Unitatea Arhive Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, Banca Naţională a României, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Biblioteca Naţională a României, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Casa de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Fundaţia Konrad Adenauer şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Cu aceeaşi ocazie, la sediul Arhivelor Naţionale va fi vernisată vineri expoziţia intitulată „Arhivele Statului, 1831-1990”, care va fi deschisă până pe 21 decembrie.
Sursa: Agerpres
