Marţi, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărţii „Junimismul şi pasiunea moderaţiei“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea şi autorul.
Un articol de Andrada Văsii|13 mai 2013
Marți, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărții „Junimismul și pasiunea moderației“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea și autorul.
Interesat de istoria ideilor, critică literară şi constitutionalism, Ioan Stanomir este scriitor și profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Ultima sa carte publicată este „Umbre pe pânza vremii . Secvenţe de istorie intelectuală“ editată de Humanitas (2011).
Junimismul și pasiunea moderației propune cititorului de astăzi revizitarea unui moment intelectual esenția pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii de-a rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii.
Ioan Stanomir
critic literar, politolog
Cea mai prestigioasă grupare de cultură
„Junimea“ a debutat ca o asociație culturală, înființată la Iași în anul 1863. Între 1962-1963 câțiva tineri aristocrați, recent întorși de la studii din străinătate, au început să se întâlnească periodic în casa boierului Pogor. Acești tineri erau: Vasile Pogor, Petru Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi şi Titu Maiorescu – cu studii serioase în domeniul filosofiei și al dreptului. Cu timpul cercul se lărgește și va deveni o adevărată societate pe care au numit-o „Junimea“, fără să știe atunci că au pus bazele celei mai prestigioase grupări din cultura română.
Junimea a avut o bibliotecă, o tipografie și, în 1867, a scos „Convorbiri Literare“, care va fi cea mai longevivă publicație din cultura română (1867-1944).
Junimiștii au rămas în cultura noastră și pentru activitatea lor umanistă. Prin contribuții personale au asigurat fonduri de unde s-au plătit burese pentru unii tineri valoroși care astfel au putut să studieze în străinătate (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol).
