Ioan Stanomir îşi va lansa cartea „Junimismul şi pasiunea moderaţiei“, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioan-stanomir-isi-va-lansa-cartea-junimismul-si-pasiunea-moderatiei-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu/

Marţi, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărţii „Junimismul şi pasiunea moderaţiei“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea şi autorul.

Un articol de Andrada Văsii|13 mai 2013

Marți, 14 mai, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea cărții „Junimismul și pasiunea moderației“ de Ioan Stanomir. Vor participa: Dan C. Mihăilescu, Cristian Vasile, Lidia Bodea și autorul.

Interesat de istoria ideilor, critică literară şi constitutionalism, Ioan Stanomir este scriitor și profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Ultima sa carte publicată este „Umbre pe pânza vremii . Secvenţe de istorie intelectuală“ editată de Humanitas (2011).

Junimismul și pasiunea moderației propune cititorului de astăzi revizitarea unui moment intelectual esenția pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii de-a rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii.

Ioan Stanomir
critic literar, politolog

Cea mai prestigioasă grupare de cultură

„Junimea“ a debutat ca o asociație culturală, înființată la Iași în anul 1863. Între 1962-1963 câțiva tineri aristocrați, recent întorși de la studii din străinătate, au început să se întâlnească periodic în casa boierului Pogor. Acești tineri erau: Vasile Pogor, Petru Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi şi Titu Maiorescu – cu studii serioase în domeniul filosofiei și al dreptului. Cu timpul cercul se lărgește și va deveni o  adevărată societate pe care au numit-o „Junimea“, fără să știe atunci că au pus bazele celei mai prestigioase grupări din cultura română.

Junimea a avut o bibliotecă, o tipografie și, în 1867, a scos „Convorbiri Literare“, care va fi cea mai longevivă publicație din cultura română (1867-1944).

Junimiștii au rămas în cultura noastră și pentru activitatea lor umanistă. Prin contribuții personale au asigurat fonduri de unde s-au plătit burese pentru unii tineri valoroși care astfel au putut să studieze în străinătate (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol).

08
/10
/20

Romanele „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood și „Oameni anxioși” de Fredrik Backman, din colecția „musai” a Editurii Art, și autobiografia lui Elton John, recent apărută în limba română la Editura Publica, sunt trei dintre recomandările de lectură pe care vi le propunem în această lună.

22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!