Prima platformă online de promovare a poeziei feminine din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-platforma-online-de-promovare-a-poeziei-feminine-din-romania/

O echipă formată din şase artiste contemporane lansează Her Word – o platformă online şi un experiment durabil de explorare audiovizuală şi promovare a poeziei feminine româneşti.

Un articol de Liliana Matei|31 august 2020

Proiectul inedit are la bază dorința de promovare a poeziei românești contemporane și explorarea posibilităților acesteia prin medii audiovizuale.

În această etapă-pilot, platforma funcționează ca o galerie virtuală de 5 videopoeme și 5 soundscapes („peisaje sonore”). Acestea sunt inspirate de textele a patru poete contemporane din zona emergentă, selecție mentorată de Svetlana Cârstean. Poetele selectate pentru faza inițială a proiectului sunt: Jesica Baciu, Teodora Coman, Anastasia Gavrilovici și Krista Szöcs.

Her Word a pornit din pasiune pentru poezie, feminism asumat și din convingerea că e nevoie de stabilirea unor legături de simbioză artistică. Platforma este un mod de a aduce împreună mai multe direcții creative: arte vizuale, sound design, arte performative, plecând de la expresia lirică feminină a momentului.

Echipa Her Word își propune pentru proiect o creștere organică, ramificată, plurisensuală, asemeni unui stup sau unor legături biochimice. Scopul este acela de a aduna în această rețea cu timpul cât mai mulți artiști vizuali și muzicieni care să lucreze pe canvas-ul poeziei feminine românești. Altfel spus, se doreste consolidarea unei echipe interdisciplinare de artiști într-un spațiu-gazdă și având un cadru-sprijin unde să dezvolte produse multimedia care experimentează noi universuri poetice.

„Îmi doresc ca Her Word să dezvolte în timp produse artistice inovatoare care, cu atât mai mult în vremuri de pandemie, să fie ușor accesibile online și sa mențină poezia vie – dincolo de lectură – în atenția publicului consumator de vizual.” Elena Morar, regizoare /inițiatoare a proiectului.”

„Cred în forța din ce în ce mai imposibil de evitat a poetelor care au publicat și publică constant în ultimii ani. Vocea va fi, în poezie, mereu mai importantă decît genul.“ Svetlana Cârstean, poetă/mentor al proiectului

Pe parcursul lunii septembrie 2020 se vor adăuga alte 3 videopoeme, celor create deja de cele 6 artiste.

În ceea ce privește internaționalizarea proiectului, în prezent toate poemele sunt traduse în videoclipuri și în soundscapes, urmând crearea versiunii în limba engleză a site-ului.

Echipa

Ilinca Hărnuț – performer și coordonatoare de proiect

Elena Morar – regizoare și inițiatoare a proiectului

Valentina Zaharia – actriță și producătoare delegată

Diana Miron – muziciană și sound designer

Teodora Velescu – coregrafă

Adriana Dinulescu – scenografă și designer

 

 

 

 

 

 

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).