Cele mai frumoase romane ale toamnei
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-frumoase-romane-ale-toamnei/

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentaţie. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deşi 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viaţa noastră cotidiană, editurile din România tot au reuşit să le ofere cititorilor cărţi care merită toată atenţia.

Un articol de Dana Ionescu|6 septembrie 2020

Sunt mai puține titluri decât în anii precedenți, e adevărat, dar unele chiar au ceva de oferit pentru cât mai mulți cititori. Ziarul Metropolis vă propune o selecție de romane recent publicate în România cu care să plecați acasă și de care să vă bucurați.

„Patria” de Fernando Aramburu, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari, Editura Litera

Un adevărat fenomen în țara natală a autorului, romanul atât de cinematografic al spaniolului Fernando Aramburu privește înapoi cu mânie: înapoi la istoria recentă, când gruparea extremistă ETA făcea ravagii în Spania. Chiar dacă nu vă pasionează fenomenul, cartea lui Aramburu, apărută recent și la noi, în traducerea scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari, vă va captiva: are tensiune, are nerv și subtilitate, e construită cu știință și pune sub lupă un fenomen contemporan cu rădăcini mai vechi: destrămarea familiei și a intimității. Istoria, vedem și în povestea violentă din „Patria”, dă buzna și nu poate fi oprită. Ea pătrunde în intimitatea noastră și o configurează – uneori mutilând-o. Adevărul istoric și ficțiunea nu sunt aici la antipozi, ci conlucrează pentru a crea multiple perspective, pentru un cititor care nu se mulțumește cu puțin. Fernando Aramburu, voce cunoscută și apreciată a literaturii spaniole de azi, a făcut încă un pas înainte cu „Patria”, unul dintre cele mai importante romane din ultimii ani. Și povestea va merge mai departe și datorită seriei HBO de opt episoade.

„Aria” de Nazanine Hozar, traducere de Ruxandra Ana, Editura Trei

În România s-a publicat recent un remarcabil roman de debut, așa cum au apărut multe în ultimii ani, un roman care confirmă potențialul  extraordinar al Teheranului, care a atras o mulțime de scriitori în ultimele decenii. În „Aria” de Nazanine Hozar, Teheranul seamănă destul cu orașul coșmarurilor din celebra carte a lui Azar Nafisi, „Citind Lolita în Teheran”. Și aici urmărim povestea unei eroine în al cărei destin conflictul dintre tradițional și modern își are rolul lui. Oraș al visurilor, Teheran este reprezentat ca spațiu al contrariilor și contradicțiilor, iar Aria crește odată cu istoria fără milă față de oameni, jucăriile ei. Aria, fetița părăsită, se dezvoltă odată cu violențele dintr-un Teheran care nu mai poate coabita cu trecutul, dar nici nu se poate despărți de el. Autoarea reușește încă de la prima ei carte să surprindă spiritul unui loc și să construiască mai multe personaje care ar putea avea, fiecare, romanul lui. Dar, deocamdată, urmăriți-o pe Aria, întoarceți-vă în vremea revoluției iraniene și într-o lume mutilată de tradiție și lăsați imaginația să lucreze.

„Regele Zibeline în jurul lumii” de Jean-Christophe Rufin, traducere de Cristian Fulaș, Editura Polirom

Puțin spre deloc cunoscut în România, unde s-a mai tradus doar romanul polițist „Spânzuratul de la Conakry” anul trecut, francezul Jean-Christophe Rufin a câștigat de două ori Premiul Goncourt și are o carieră impresionantă. Diplomatul care a fost și ambasador ajunge acum în librăriile de la noi cu un roman plin de recompense pentru cititori, în traducerea prozatorului Cristian Fulaș. Roman de călătorie și „imn închinat păcii”, „Regele Zibeline în jurul lumii” e o bucurie pentru cititorul de azi, prilejuită de incredibila poveste a unui polonez cu sânge unguresc care ajunge regele Madagascarului. Cartea lui etalează erudiție, fantezie și o exuberanță care te trimit cu gândul la „Manuscrisul găsit la Saragosa” de Jan Potocki, de exemplu, și e un bun antidot la multe dintre inerțiile cititorului de azi.

„Gândește-te că nu mai sunt” de Adam Haslett, traducere de Alexandra Turcu, Editura Paralela 45

Americanul Adam Haslett, autor al mai multor cărți provocatoare, ajunge acum la noi cu un roman demn de toată atenția pentru capacitatea lui de a pătrunde în adâncuri nu tocmai confortabile ale inimilor. „Gândește-te că nu mai sunt” nu-i cere cititorului cine știe ce eforturi, nu-i oferă nimic „exotic”, nimic „nemaivăzut”. Dar nu e deloc o lectură comodă. Dimpotrivă, îți creează adesea sentimentul că povara e acolo și e a fiecăruia dintre noi. Afecțiunea psihică, aflată în centrul a numeroase romane de astăzi, și „bestia” puternică dinăuntru sunt, în cartea lui Adam Haslett, punctul de plecare pentru o spectaculoasă, emoționantă punere în perspectivă, astfel încât lumina să cadă pe forța vieții, ceea ce e o realizare impresionantă.

„Lungul zbor spre casă” de Alan Hlad, traducere de Rodica Ștefan, Editura Humanitas Fiction

Reușit roman de debut, care s-a bucurat de un real succes, „Lungul zbor spre casă” nu este doar unul dintre multele romane de război din ultimii ani. Cartea americanului Alan Hlad oferă mult mai mult: o meditație accesibilă despre om și nevoile lui. Ea se construiește în jurul poveștii lui Susan, cândva o orfană care creștea porumbei cu bunicul la o fermă mică din Anglia. Dar e anul 1940 și țara ei e în război, așa că, la vremuri tulburi, porumbei sunt buni pentru un plan secret. Secretele sunt mai multe în romanul publicat recent și la noi, scriitorul pornind de la câteva fapte reale în alcătuirea unei cărți care, cuprinzând și o poveste de dragoste, se apleacă și asupra unei constante a ființei umane: nevoia de dragoste.



23
/09
/22

Editura Corint lansează imprintul Corint pentru părinți și aduce pe piața românească de carte lucrări cu tematică de actualitate în comunitățile de părinți preocupați de o mai bună comunicare cu propriii copii. Imprintul beneficiază de supervizarea psihologului și psihoterapeutului Adriana Mitu, specializată în lucrul cu copiii și adolescenții.

19
/09
/22

Timp de trei luni, din septembrie până în noiembrie, Asociația De Basm, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, desfășoară un nou proiect. Este vorba despre MAŞINUŢA DE SCRIS, proiect care își propune să îi apropie pe copii de literatură într-un mod inedit: le oferă un ghid practic de scriere creativă în format digital, îi ajută să creeze ei înșiși povești în cadrul unor ateliere coordonate de scriitori și îi antrenează într-un concurs de scriere care să le dea curaj să se exprime pe o temă care definește noua realitate în care trăiesc – nevoia de solidaritate și de pace.

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.