Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentaţie. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deşi 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viaţa noastră cotidiană, editurile din România tot au reuşit să le ofere cititorilor cărţi care merită toată atenţia.
Un articol de Dana Ionescu|6 septembrie 2020
Sunt mai puține titluri decât în anii precedenți, e adevărat, dar unele chiar au ceva de oferit pentru cât mai mulți cititori. Ziarul Metropolis vă propune o selecție de romane recent publicate în România cu care să plecați acasă și de care să vă bucurați.
„Patria” de Fernando Aramburu, traducere de Marin Mălaicu-Hondrari, Editura Litera
Un adevărat fenomen în țara natală a autorului, romanul atât de cinematografic al spaniolului Fernando Aramburu privește înapoi cu mânie: înapoi la istoria recentă, când gruparea extremistă ETA făcea ravagii în Spania. Chiar dacă nu vă pasionează fenomenul, cartea lui Aramburu, apărută recent și la noi, în traducerea scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari, vă va captiva: are tensiune, are nerv și subtilitate, e construită cu știință și pune sub lupă un fenomen contemporan cu rădăcini mai vechi: destrămarea familiei și a intimității. Istoria, vedem și în povestea violentă din „Patria”, dă buzna și nu poate fi oprită. Ea pătrunde în intimitatea noastră și o configurează – uneori mutilând-o. Adevărul istoric și ficțiunea nu sunt aici la antipozi, ci conlucrează pentru a crea multiple perspective, pentru un cititor care nu se mulțumește cu puțin. Fernando Aramburu, voce cunoscută și apreciată a literaturii spaniole de azi, a făcut încă un pas înainte cu „Patria”, unul dintre cele mai importante romane din ultimii ani. Și povestea va merge mai departe și datorită seriei HBO de opt episoade.
„Aria” de Nazanine Hozar, traducere de Ruxandra Ana, Editura Trei
În România s-a publicat recent un remarcabil roman de debut, așa cum au apărut multe în ultimii ani, un roman care confirmă potențialul extraordinar al Teheranului, care a atras o mulțime de scriitori în ultimele decenii. În „Aria” de Nazanine Hozar, Teheranul seamănă destul cu orașul coșmarurilor din celebra carte a lui Azar Nafisi, „Citind Lolita în Teheran”. Și aici urmărim povestea unei eroine în al cărei destin conflictul dintre tradițional și modern își are rolul lui. Oraș al visurilor, Teheran este reprezentat ca spațiu al contrariilor și contradicțiilor, iar Aria crește odată cu istoria fără milă față de oameni, jucăriile ei. Aria, fetița părăsită, se dezvoltă odată cu violențele dintr-un Teheran care nu mai poate coabita cu trecutul, dar nici nu se poate despărți de el. Autoarea reușește încă de la prima ei carte să surprindă spiritul unui loc și să construiască mai multe personaje care ar putea avea, fiecare, romanul lui. Dar, deocamdată, urmăriți-o pe Aria, întoarceți-vă în vremea revoluției iraniene și într-o lume mutilată de tradiție și lăsați imaginația să lucreze.
„Regele Zibeline în jurul lumii” de Jean-Christophe Rufin, traducere de Cristian Fulaș, Editura Polirom
Puțin spre deloc cunoscut în România, unde s-a mai tradus doar romanul polițist „Spânzuratul de la Conakry” anul trecut, francezul Jean-Christophe Rufin a câștigat de două ori Premiul Goncourt și are o carieră impresionantă. Diplomatul care a fost și ambasador ajunge acum în librăriile de la noi cu un roman plin de recompense pentru cititori, în traducerea prozatorului Cristian Fulaș. Roman de călătorie și „imn închinat păcii”, „Regele Zibeline în jurul lumii” e o bucurie pentru cititorul de azi, prilejuită de incredibila poveste a unui polonez cu sânge unguresc care ajunge regele Madagascarului. Cartea lui etalează erudiție, fantezie și o exuberanță care te trimit cu gândul la „Manuscrisul găsit la Saragosa” de Jan Potocki, de exemplu, și e un bun antidot la multe dintre inerțiile cititorului de azi.
„Gândește-te că nu mai sunt” de Adam Haslett, traducere de Alexandra Turcu, Editura Paralela 45
Americanul Adam Haslett, autor al mai multor cărți provocatoare, ajunge acum la noi cu un roman demn de toată atenția pentru capacitatea lui de a pătrunde în adâncuri nu tocmai confortabile ale inimilor. „Gândește-te că nu mai sunt” nu-i cere cititorului cine știe ce eforturi, nu-i oferă nimic „exotic”, nimic „nemaivăzut”. Dar nu e deloc o lectură comodă. Dimpotrivă, îți creează adesea sentimentul că povara e acolo și e a fiecăruia dintre noi. Afecțiunea psihică, aflată în centrul a numeroase romane de astăzi, și „bestia” puternică dinăuntru sunt, în cartea lui Adam Haslett, punctul de plecare pentru o spectaculoasă, emoționantă punere în perspectivă, astfel încât lumina să cadă pe forța vieții, ceea ce e o realizare impresionantă.
„Lungul zbor spre casă” de Alan Hlad, traducere de Rodica Ștefan, Editura Humanitas Fiction
Reușit roman de debut, care s-a bucurat de un real succes, „Lungul zbor spre casă” nu este doar unul dintre multele romane de război din ultimii ani. Cartea americanului Alan Hlad oferă mult mai mult: o meditație accesibilă despre om și nevoile lui. Ea se construiește în jurul poveștii lui Susan, cândva o orfană care creștea porumbei cu bunicul la o fermă mică din Anglia. Dar e anul 1940 și țara ei e în război, așa că, la vremuri tulburi, porumbei sunt buni pentru un plan secret. Secretele sunt mai multe în romanul publicat recent și la noi, scriitorul pornind de la câteva fapte reale în alcătuirea unei cărți care, cuprinzând și o poveste de dragoste, se apleacă și asupra unei constante a ființei umane: nevoia de dragoste.
