Jurnal de festival – NOVA, prima ediție
https://www.ziarulmetropolis.ro/jurnal-de-festival-nova-prima-edi%c8%9bie/

Între 20 şi 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitaţia POINT, peste 30 de creatori şi artişti români şi internaţionali au ţinut workshopuri, conferinţe, performance-uri.

Un articol de Petre Ivan|22 mai 2018

Conceput ca un eveniment dedicat deopotrivă comunității artistice locale și publicului larg, NOVA a adus în lumină dialogul productiv dintre cele mai recente dezvoltări ale tehnologiei și artele performative. Peste 1500 de artiști, creatori de conținut cultural și simpli spectatori au participat la activitățile desfășurate la POINT.

Festivalul a debutat cu premiera Birdville, spectacol de dans intermedia, conceput de Tangaj Dance, care ilustrează un oraș virtual utopic, populat de oameni hibridizați, îmbrăcați cu corpuri augmentate, care trăiesc într-o lume generată numeric.

Tot pe 20 aprilie, aflat pentru prima dată în România, Stelarc, pionier al augmentării corporale prin intermediul tehnologiei, ce dezvoltă încă din anii ‘70 lucrări care cercetează extinderea capacităților corpului uman și reproiectarea sa sub forma unor arhitecturi anatomice alternative, a ținut la POINT o conferință și un workshop.

NOVA a continuat cu performance-uri și conferințe susținute de artiști sosiți din toată lumea: Venelin Shurelov din Bulgaria a adus la București ROTOR – performance cu un dispozitiv cinetic acționat electro-mecanic; Antoni Rayzhekov ne-a arătat cum parametrii fiziologici ai corpului său pot modifica sunetele redate de un pian augmentat;  Wolfgang Georgsdorf ne-a ajutat să călătorim în timp în cadrul unui talk-performance multisenzorial bazat pe forța simțului olfactiv;  Christian ”Mio” Loclair a transmis cunoștințele sale despre dans și creative coding participanților la workshopurile sale;  Choy Ka Fai, alături de Paul Dunca, ne-a demonstrat cum dansatorii și coregrafii își pot îmbunătăți viziunea cu ajutorul prototipului de AI Ember Jello; Sven Jonke, parte a NUMEN a vorbit despre cele mai impresionante scenografii realizate cu ajutorul noilor tehnologii, iar participanții la workshopul ținut de WISP Kollektiv s-au jucat cu sunetul în spațiu și au creat compoziții audio tridimensionale.

Spre finalul festivalului, proiectul Zona Imaginarium a condus publicul spre noi stări imaginative, unde acesta a devenit actorul principal într-o amplă călătorie. Sunetul a devenit imagine şi imaginea-sunet, prin procesărea unor imagini mixate cu capturi în timp real ale muzicienilor şi spectatorilor, toate transformate interactiv prin intermediul gesturilor şi sunetelor instrumentiștilor şi proiectate pe pereții sălii de teatru POINT.

O altă componentă importantă a festivalului a fost NOVA lab. Am invitat performeri, muzicieni, artiști vizuali, designeri de interacțiune digitală, cu interes pentru lucrul cu noi tehnologii, să participe la prima ediție a laboratorului de creație al festivalului. Mentorii Simona Deaconescu- regizoare și coregrafă, Grigore Burloiu – cercetător, programator și muzician și Cătălin Crețu – compozitor, artist multimedia, cercetător au lucrat timp de cinci zile cu participanții și împreună au creat instalații performative prezentate publicului în ultima zi a festivalului.

Alături de cei peste 30 de artiști români și străini invitați la NOVA ne-am bucurat de 10 zile pline de inovație și forme noi de expresie datorate dialogului productiv dintre artă și tehnologie. Am reușit astfel, să mai construim o parte din drumul important de explorat #aicișiacum, în ton cu spiritul timpului și să încurajăm comunitatea artistică locală și publicul să îl descopere cu mai mult curaj. Și deja conturăm o nouă ediție a NOVA, care sperăm să fie cel puțin la fel de bine-primită!

NOVA este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Foto: Andrei Gîndac

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.