Kyra Kyralina. Dan Piţa, un recidivist în eşecuri
https://www.ziarulmetropolis.ro/kyra-kyralina-dan-pita-un-recidivist-in-esecuri/

CRONICĂ DE FILM Adaptare a celebrei nuvele a lui Panait Istrati, „Kyra Kyralina” este reconfirmarea epuizării ca regizor a lui Dan Piţa, în pofida insistenţei sale de a dovedi contrariul. Un film livresc, fără suflu şi departe de a reda pasiunile ucigătoare care domină povestea din sursa literară de inspiraţie.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 septembrie 2014

Decăderea treptată, dar sigură, a lui Dan Pița ca regizor după prăbușirea comunismului și a cenzurii este un fapt care nu mai avea nevoie de o nouă confirmare.

Filmele sale de după 2000 („Femeia visurilor”, „Second hand”) păreau a fi pus capăt unei cariere prolifice și marcate de câteva reușite – în special înainte de 1989 – demne de a fi reținute de partea onorabilă a istoriei cinematografiei române (fragmentul „La o nuntă” din „Nunta de piatră”, „Concurs”, „Pas în doi”, „Faleze de nisip”).

Odată îndrăgitul cineast oferă însă prin noul său film, „Kyra Kyralina”, încă o dovadă (după insuportabilul „Ceva bun de la viață”, 2011) nu doar a unei desuetudini nici măcar asumate, ci și a unei lipse profunde de inspirație regizorală și simț autocritic.

Adaptare după scrierile lui Panait Istrati, în special după nuvela „Chira Chiralina”, pe un scenariu mai vechi scris de Ioan Grigorescu și reașezat de însuși Dan Pița, filmul se vrea o poveste de epocă, marcată de exotism multietnic, despre pasiuni ucigătoare și maturizare.

Aer livresc, ilustraţii pleonastice

Toate acestea sunt regăsibile în imperfecta, dar captivanta, nuvelă a lui Istrati. În schimb, „Kyra Kyralina” este un film anost, fără suflu și prețios la nivel de imagine. Și doar cu răzlețe răbufniri (mai exact, câteva încadraturi și lucrături de montaj) care amintesc de un vechi regizor talentat și care pot înșela pentru o clipă publicul că întreaga punere în scenă ar putea lua o turnură salvatoare.

Nu se întâmplă minunea. Și asta în primul rând din cauza neinspiratei distribuții sau, mai exact, a unei defectuase dirijări a interpreților (câțiva dintre ei, cu puțină experiență sau chiar la debut) și a deficitului regizoral de a simți și reda firescul (nu realismul sau naturalismul!). Filmul are un aer livresc, și nu pentru că povestea este relatată, uneori direct către cameră, de protagonistul ei, Dragomir, ajuns la maturitate (la fel ca în carte), ci pentru că dialogurile, multe dintre ele absente din scrierea lui Istrati, sună fals și afectat (uneori chiar vulgar).

La fel cum neinspirată este întreaga mizanscenă, departe de a transmite, ca în nuvelă, patimile, sexualitatea sugerată, homosexualitatea reprimată și viața intensă ce caracterizează petrecerile la care Kyra, fata Kyralina și băiatul Dragomir invită bărbați din oraș.

Citiţi şi: INTERVIU Dan Piţa, regizor: „Niciodată nu termini cu ambiţiile“

Pița preferă să ilustreze, uneori pleonastic, momentele pe care „eroul” le narează din copilăria sa, așa cum sunt bătăile (multe, dar deloc deranjante pentru spectator) pe care tatăl le aplică soției sale Kyra sau petrecerile presupus „desfrânate”, în fapt cuminți scene de muzică și dans. Nimic din senzualitatea pe care Dragomir din carte o percepe la mama și sora sa, adevărate bacante. În film, acest fapt este bifat didactic (o ocheadă la sânii goi, un scurt dans din buric al femeilor, flirtul cu musafirii).

Filmul ia apoi o turnură de presupus western (Pița este recidivist într-ale „genului”, după cum au arătat cele două filme ale sale din seria „Ardelenii” și mai inspiratul „Dreptate în lanțuri”). Însă și la acest capitol stângăciile ies la iveală, așa cum se întâmplă cel mai vizibil într-o scenă eșuată în care frații „hoți de cai” ai Kyrei vor să-l împuște pe cumnatul lor. Rezultă un pac-pac total necredibil, dacă nu chiar ridicol.

În partea finală, povestea ia accente de film românesc impregnat cu clișee de anii ’90 (ai secolului trecut) – copii pradă pedofililor și fete ajunse prostituate.

Film de studio și, inevitabil, cu buget insuficient pentru ce presupune o astfel de reconstituire, era firesc să predomine scenele de interior. Însă acțiunile de exterior sunt monotone, pentru că au loc pe un același drum sau lângă un râu dintr-o pădure (inclusiv o scenă cu un grup de oameni ieșiți la relaxare).

Astfel că nimic din ceea ce ar fi fost Brăila începutului de secol 20 nu răzbate în film, necum din visarea și dorința de călătorie a personajelor lui Istrati.

Distribuit și produs de Castel Film, „Kyra Kyralina” poate fi văzut în cinematografe începând cu 5 septembrie.

INFO

Kyra Kyralina (România, 2014)

Regia: Dan Piţa

Cu: Iulia Dumitru, Ştefan Iancu, Corneliu Ulici, Iulia Cirstea

Rating: ●○○○○

 



12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.