Lansarea volumului „Mihai Olos”, recent apărut la Editura MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansarea-volumului-mihai-olos-recent-aparut-la-editura-mnac/

Editura MNAC şi-a adăugat în colecţie o nouă publicaţie, ajungând astfel la un portofoliu de 71 de titluri.

Un articol de Liliana Matei|23 februarie 2022

Volumul „Mihai Olos” se lansează cu participarea autorilor în cadrul unui eveniment din seria MNAC LiveOnline, joi 24 februarie, ora 18:00 pe pagina de Facebook a muzeului. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe canalul de Youtube al muzeului.

Mihai Olos a avut drept menire „să ordoneze Haosul”

Creator al Orașului Universal, artist conceptual fascinant, autor al unei opere complexe, Mihai Olos a avut înzestrări diverse: pictor, sculptor, grafician, arhitect, poet, muzician, geniu al improvizației. Prototip al omului universal și personaj spectaculos, asemeni operei lui, a impresionat orice norocos care a avut privilegiul de a-l întâlni. Iar creațiile sale au marcat ireversibil arta românească a veacului XX.

Mihai Olos se numără printre puținii artiști care au asimilat în mod original și creativ experiența lui Constantin Brâncuși, creând un univers dinamic de forme și aducând la un nivel complet nou de înțelegere relația dintre cultura materială țărănească și cea vizuală contemporană.

Olos a sfidat constrângerile și limitele impuse de comunism, reușind să se conecteze, prin munca și călătoriile sale, la ultimele cercetări din domeniul arhitecturii utopice radicale, dar și la cele mai noi tendințe – arta ca activism social (unde și-a întâlnit, în idei și în viața reală, spiritul geamăn: Joseph Beuys).

Un artist uriaș, prea puțin cunoscut și nu îndeajuns prețuit, are șansa de a fi (re)descoperit de publicul de astăzi. Născut în februarie 1940 în Maramureș, Mihai Olos se număra, trei decenii mai târziu, printre cei dintâi protagoniști de happening-uri din România. În 1991, s-a stabilit în Germania, la Endigen, dar a rămas fidel originilor sale.

Olos are inteligența deopotrivă materială și metafizică a lui Horia Bernea, dar nu și dogmatismul teluric al acestuia; e capabil de polimorfism stilistic și de transformări multiple ale personalității vizuale, ca Ion Bitzan, dar nu abdică niciodată de la principiul unic al ideii; este un scriitor de concepte poetice precum Alexandru Chira, dar satul pe care el îl explorează astfel e unul generic, nedeterminat spațio-temporal; Olos are obstinația formală a lui Paul Neagu, dar o salvează printr-un relativism al materialelor; el e preocupat de o pedagogie a vizibilului, ca grupul Sigma, dar o subordonează elanului artistic pur; e un constructor de orașe utopice, ca Liviu Stoicoviciu, dar personajul său are o sălbăticie exterioară orașului”. (Călin Dan, Pasaje pe lângă oraș. Câteva note hermeneutice despre Mihai Olos, Editura MNAC, 2021)

Amplul volum „Mihai Olos”, proiect-eveniment al Editurii MNAC, are misiunea de a face cunoscută unor noi categorii de public opera unui creator fascinant.

Volumul Mihai Olos poate fi achiziționat în magazinul de la parterul muzeului, cât și la librăriile partenere: Cărturești, Seneca Anticafe și Librăria Eminescu din București. Distribuția internațională este asigurată prin dcv-books.com.

Invitați speciali:

  • Magda Predescu, autoare text, cercetare catalog, co-editor

Este cercetător științific în cadrul Editurii Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Este membru al AICA Internațional. A primit granturi de cercetare din partea Getty-Colegiul Noua Europă, Archives de la Critique d’Art (Rennes) și Maison des Sciences de l’Homme (Paris).

  • Ileana Pintilie, autoare text

Este istoric şi critic de artă, profesor universitar abilitat la Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timişoara, curatoare independentă. A publicat numeroase articole, eseuri de artă contemporană și este colaborator al publicației ARTMargins. A organizat şi curatoriat festivalul de performance Zona în Timişoara și numeroase alte expoziţii în ţară şi în Europa.

  • Anca Mihuleț, autoare text

Este istoric de artă și curator; trăiește și lucrează în Seul. În 2016, Anca Mihuleţ a fost premiată de Asociația pentru Cultură și Teorie Igor Zabel din Ljubljana cu una dintre „Bursele Igor Zabel”. A fost una dintre curatorii ediției din 2019 a Bienalei din Singapore.

  • Helga Fessler, co-autoare cronologie, corectură

Este filolog și antropolog, soția artistului Mihai Olos.

  • Simona Vilău, coordonatoare producție

Este artistă, lucrează ca muzeograf în cadrul Secției Curatoriat-Producție Expoziții și ca secretară de redacție a Editurii MNAC din 2019. Publică articole în Revista ARTA, pe platforma Eastern European Collectors și este autoarea unei teze de doctorat despre violență în arta contemporană românească. După absolvirea studiilor, ia parte în numeroase proiecte independente în calitate de curator sau producător.

Moderator: Călin Dan, director MNAC

Sponsori: BRD Groupe Société Générale, Greentek & DARA LightingCrama OprișorPolicolor RomâniaGrup Transilvae, Molotow, ProfiArt, UniCredit Bank, Vitamin Aqua

Parteneri: Cărturești, Editura Arthur, Editura Frontiera, Editura Cartea Copiilor, Editura Litera, Energiea, Elle România, FEEDER.ro, GOKID.ro, Grupul Editorial Corint, Igloo media, Librăria Mihai Eminescu, Libraria Seneca Anticafe, Mercure Hotels Bucharest Unirii, National Geographic Romania, Revista ARTA, RFI Romania, Radio Guerrilla, Revista Zeppelin, Propagarta, Supereroi printre noi, The Institute, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți București

În fotografia de sus: Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Mihai Olos © Mihai Olos Estate / MNAC

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.