Lilian Zamfiroiu: Îmi doresc să-i aduc la aceeaşi masă pe toţi reprezentanţii culturii româneşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/lilian-zamfiroiu-imi-doresc-sa-i-aduc-la-aceeasi-masa-pe-toti-reprezentantii-culturii-romanesti/

Diplomatul Lilian Zamfiroiu a declarat, marţi, la audierea sa pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), din comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, că îşi doreşte să-i aducă la „aceeaşi masă” pe toţi reprezentanţii culturii româneşti.

Un articol de Corina Vladov|25 iunie 2013

Diplomatul Lilian Zamfiroiu a declarat, marţi, la audierea sa pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), din comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, că îşi doreşte să-i aducă la „aceeaşi masă” pe toţi reprezentanţii culturii româneşti.

„Vreau să vă mulţumesc, cu toată sinceritatea, nu ca o simplă formulă, pentru onoarea pe care mi-o faceţi şi pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă audia astăzi, aici, în acest context, în vederea ocupării acestei funcţii pe care eu o consider extrem de importantă pentru promovarea unei imagini adecvate a României în lume, aceea de preşedinte al Institutului Cultural Român”, a declarat acesta, citat de Mediafax.

Lilian Zamfiroiu i-a asigurat pe membrii comisiilor reunite pentru cultură şi politică externă din Senat că îşi va da toată silinţa ca obiectivele pe care le va stabili cu viitoarea echipă de conducere să fie duse la îndeplinire.

Citiţi şi: VIDEO Cine este Lilian Zamfiroiu, noul preşedinte al ICR

„Sunt doctor în istorie specializat pe relaţii diplomatice româno – italiene, (…) Am cochetat – să spunem aşa – cu presa studenţească încă din timpul facultăţii, am fost redactorul-şef al revistei Universităţii Bucureşti, sub îndrumarea domnului Sorin Roşca Stănescu am scris primul reportaj la revista Viaţa Studenţească, mai târziu, am înfiinţat primul cotidian particular care a apărut în România, aici este vorba de Curierul de Vâlcea, sunt şi acum directorul onorofic al acestui cotidian, am lucrat şi la ziarul Evenimentul zilei, în prima echipă din 1992, apoi la Radio România am avut câteva emisiuni”, a declarat diplomatul.

El a precizat că propunerea sa în funcţia de preşedinte al ICR a fost o surpriză, afirmând că algoritmul său de gândire prevedea că un astfel de post ar trebui să fie ocupat de personalităţi culturale precum Augustin Buzura, Horia-Roman Patapievici şi Andrei Marga.

„Expunându-mi-se faptul că se are altceva în vedere de data aceasta, adică a fost creat profilul pe care va trebui să îl aibă viitorul preşedinte al ICR, acesta fiind mai mult de manager cultural decât de creator de cultură, am acceptat, pentru că de 12 ani cam asta fac. Iertaţi-mi aparenta lipsă de modestie, eu am mai coordonat la un moment dat ICR-urile, pe vremea când nu se numeau ICR-uri, erau simple centre culturale, erau în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, eu eram director general, având în subordine şi Direcţia culturală care coordona aceste centre culturale. Nu îmi este străină acestă preocupare”, a adăugat acesta.

Zamfiroiu nu doreşte să existe impresia că „vine în locul cuiva”

„Eu nu vin în locul domnului Marga. Eu vin în această funcţie pentru că am fost solicitat şi cred că mă recomandă experienţa pe care am acumulat-o, mai ales în ultimii şapte ani când am lucrat la UNESCO. (…) Aş dori să aduc ceasul la zero, în sensul de a-i chema la aceeaşi masă pe toţi reprezentanţii culturii româneşti. (…)

La urma urmei, cultura română este una singură. Nu voi institui regula „au plecat ai voştri, acum vin ai noştri”. Eu încerc să îi aduc pe toţi la aceeaşi masă. Nu va exista decât un singur criteriu, cel al valorii”, a completat acesta.

Zamfiroiu a precizat că are promisiuni privind următoarea rectificare bugetară. „Trebuie să vă mărturisesc că nu cunosc în detaliu situaţia bugetului ICR, dar era normal, din moment ce am fost propus pentru această funcţie, să mă interesez şi să aflu mai multe amănunte. Am discutat să încercăm o rectificare bugetară, poate cel puţin egală cu suma care s-a cheltuit pe Salonul de Carte de la Paris.

Sunt proiecte care au fost angajate deja şi pentru care se pare că nu mai sunt bani. Luaţi cu titlu de inventar, pentru că nu mă bazez pe documente. Am promisiuni că voi fi ajutat la proxima rectificare bugetară, dar mă bazez şi pe lobby-ul dumneavoastră în situaţia în care veţi agrea propunerea de a ocupa această funcţie, atât direct, cât şi prin apariţii televizate”, a mai spus acesta.

Întrebat dacă va organiza un audit la Institutul Cultural Român, diplomatul a spus că acest audit reprezintă „o centură de siguranţă”, afirmând că fără un astfel de control nu va cunoaşte care este bugetul ICR.

„O astfel de solicitare nu priveşte sau nu vizează a arăta cu degetul într-o anumită direcţie, ci vizează intenţia de a-mi constitui o centură de siguranţă, să ştiu de unde plec, ce voi face în continuare. Auditul se va face la nivelul întregului buget al ICR”, a adăugat acesta.

La finalul audierii diplomatului Lilian Zamfiroiu pentru funcţia de preşedinte al ICR, preşedintele comisiei pentru cultură, senatorul PSD Georgică Severin, i-a spus acestuia: „Nu ştiţi în ce intraţi”.

„ICR este poate arena unde în ultimii zece ani s-au manifestat cele mai mari orgolii ale multor valori culturale româneşti. (…) ICR, din nefericire, nu este în cea mai bună situaţia financiară, vom căuta soluţii. (…) Cultura română îi cuprinde şi pe Buzura, dar şi pe Pleşu”, a spus Georgică Severin.

Lilian Zamfiroiu, propunerea USL pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), a primit, marţi, aviz favorabil din partea comisiilor reunite pentru cultură şi politică externă din Senat, cu 14 voturi „pentru” şi 1 abţinere.

Foto: revista 22

06
/09
/17

Bucharest International Dance Film Festival începe joi, 7 septembrie, cu proiecția lungmetrajului ”La Danseuse/ Dansatoarea”, în regia lui Stéphanie di Giusto, și se va încheia pe 10 septembrie, cu prezentarea documentarului ”WIM”, de Lut Vandekeybus.

05
/09
/17

Cel mai bun film, Cel mai bun scenariu adaptat și Cel mai bun actor în rol secundar sunt cele trei Premii Oscar din opt nominalizări, din palmaresul filmului „Moonlight” („În lumina lunii”) în regia lui Barry Jenkins. Vineri, 15 septembrie, regizorul va deschide prima ediție a American Independent Film Festival la București, printr-o discuție cu publicul în direct prin Skype, la finalul proiecției celui de-al doilea lungmetraj al său.

05
/09
/17

Și a venit a doua zi de festival. Și a venit Joshua Bell la București. Fostul copil-minune al viorii, ajuns acum la 50 de ani, devenit între timp și dirijor, și director muzical al Academy of St. Martin in the Fields (din 2011), e cunoscut nu doar pentru calitatea intepretărilor sale, ci și pentru apetența pentru joacă și pentru explorare.

04
/09
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa trebuie caracterizat Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992), scriitor român lansat cu deosebit succes după război în Franța.

04
/09
/17

Toamna bate la poartă și odată cu ea, Maratonul „25 de ore de teatru non-stop”. Organizatorii așteaptă să culeagă roadele muncii din această vară: aplauzele publicului. Cea de-a VII-a ediție este una specială, pentru că maratonul propriu-zis (9-10 septembrie 2017) va fi urmat de încă cinci zile de recuperare (11-15 septembrie), perioadă în care va fi prezentat câte un spectacol pe seară.

02
/09
/17

Ediția 2017 a Festivalului Internațional George Enescu (2-24 septembrie, București, România) aduce lucruri inedite prin mai multe premiere: muzica clasică face pact cu tehnologia în trei opere cu proiecții multimedia live, muzica contemporană devine vedeta ediției și 30 dintre cei mai bine cotați compozitori contemporani ai momentului din lume vin la București pentru un dialog fără precedent între public, artiști români și artiști străini de anvergură, în timp ce un număr record de 37 de lucrări de George Enescu sunt interpretate în Festival, iar relația dintre matematică și muzică este prezentată într-o expoziție în premieră în România.

01
/09
/17

Festivalul documentarului românesc anunță selecția competițională oficială și pregătește 6 zile de proiecții, întâlniri cu regizori, dezbateri și sesiuni de master class, în perioada 26 septembrie – 1 octombrie la Cinema Muzeul Țăranului (str. Monetăriei nr. 3), Sala ARCUB Lipscani și Știrbei Center (str. Știrbei Vodă nr. 104 - 106).

31
/08
/17

Se împlinesc, iată, 20 de ani de când Diana, prințesa de Wales, murea în urma unui controversat accident de mașină petrecut în Tunelul Alma din Paris, la primele ore ale zilei de 31 august 1997. Rândurile care urmează surprind tragedia acelei zile, dar și fragmente emoționante din viața celei mai iubite prințese din câte au existat.

31
/08
/17

În urmă cu 20 ani, pe 31 august, Prinţesa Diana își pierdea viața. Cea mai iubită prințesă britanică a murit la 36 de ani, într-un accident de mașină produs în pasajul de sub podul Alma, din Paris. Se afla în mașină cu prietenul ei, Dodi Al-Fayed, și cu șoferul, care au decedat și ei. Echipajele de salvare au ajuns în câteva minute, dar a fost nevoie de mai bine de o oră să taie carcasa mașinii ca să o scoată dintre fiarele contorsionate și să o transporte la spital.