Marina Abramović și Ulay – dragostea învinsă de drepturile de autor
https://www.ziarulmetropolis.ro/marina-abramovic-si-ulay-dragostea-invinsa-de-drepturile-de-autor/

Marina Abramović, probabil cel mai cunoscut artist performativ la nivel internaţional, a fost dată în judecată de fostul iubit, Ulay, pentru violarea contractului legat de proiectele pe care le-au făcut împreună.

Un articol de Liliana Matei|12 noiembrie 2015

Frank Uwe Laysiepen, care a lucrat mai mult de 50 de ani sub numele „Ulay”, este unul dintre puținii artiști performativi care sunt menționați în manualele de istoria artei. Singurul nume mai cunoscut decât al lui este cel al Marinei Abramović, partenera sa, de viață și de artă, din 1976 până în 1988.

Arta pe care au făcut-o împreună a fost pasională, puternică, revoluționară. Iar relația lor trăiește prin imagini de neșters, cum ar fi cea a lor ținând un arc întins, cu săgeata întreptată spre inima Marinei.

După despărțirea lor, Abramović a devenit faimoasă în toată lumea greție retrospectivei din 2010 de la MoMA (Muzeul de de artă modernă) din New York, unui documentar produs de HBO, reclamelor pentru Adidas și, nu în ultimul rând, prietenilor celebri (printre care Jay Z și Lady Gaga). Ulay, pe de altă parte, a rămas într-un con de umbră, menționează un articol din The Guardian.

Relația dintre Ulay și Marina a fost puternic mediatizată în 2010, în timpul instalației de la MoMA din New York, în care Abramović a stat zilnic pe un scaun, timp de opt ore, și a invitat străini să stea pe scaunul din față și să se uite în ochii ei.

La un moment dat, Ulay a venit și s-a așezat pe scaun, iar Marina a izbucnit în lacrimi și i-a întins mâinile. Era prima oară când se revedeau, după mai mult de zece ani. Filmul întâlnirii lor a avut milioane de vizualizări pe YouTube.

Amintirea acelei experiențe emoționale nu l-a împiedicat pe Ulay s-o dea în judecată pe Marina, spunând că a încălcat un contract pe care l-au semnat în 1999 și care se referă la operele pe care le-au creat împreună. Artista le-ar fi spus reprezentanților galeriilor de artă să o treacă doar pe ea ca autor al acelor lucrări.

Ulay pretinde că n-a primit rapoartele corecte legate de vânzări și că a a fost plătit doar de patru ori, de-a lungul a 16 ani. Fiecare operă a lor se vinde pentru sume cu cinci sau șase zerouri în coadă, din care el ar fi primit, de-a lungul anilor, doar 31 000 de euro. „Ea nu e doar un fost partener de afaceri. Întreaga operă a făcut istorie. Acum e în manualele școlare. Dar ea interpretat lucruri greșit, în mod intenționat, sau mi-a exclus numele.”

Avocatul lui Abramović spune că aceasta respinge acuzațiile lui Ulay și că întregul proces este abuziv și declanșat cu scopul de a-i distruge reputația. „Clienta mea își va apăra drepturile și reputația prin toate mijloacele legale”, a menționat el.

Când cuplul s-a separat, în 1988, au decis să marcheze sfârșitul relației printr-o creație artistică pe care au numit-o „The Lovers” (Iubiții). Amândoi au plecat dintr-un capăt al marelui Zid Chinezesc, au mers 2 500 km, s-a întâlnit pe drum, s-au îmbrățișat și s-au despărțit, pentru ultima oară.

Ulay spune că, ulterior, i-a vândut Marinei arhiva fizică, care a fost de acord să o păstreze și să supervizeze producția unor materiale video, foto sau performative, care urmau să fie vândute. Profiturile urmau să fie împărțite: 50 % galeriei, 30% lui Abramović și 20% lui Ulay.

În cadrul procesului intentat, Ulay pretinde că a primit un procent mult mai mic din încasări. În plus, Marina l-ar fi împiedicat să includă imagini ale operelor coproduse în cartea publicată anul trecut, „Șoapte: Ulay despre Ulay”.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.