Marsilia, capitală culturală europeană în 2013, vrea să părăsească rubrica „fapt divers”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marsilia-capitala-culturala-europeana-in-2013-vrea-sa-paraseasca-rubrica-fapt-divers/

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani. Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, […]

Un articol de Andrada Văsii|11 ianuarie 2013

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani.

Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, expoziţii Rodin, retrospectivă majoră despre modernismul din pictură – sunt doar câteva dintre evenimentele ce vor fi organizate la Marsilia şi în întreaga Provence, în care tematica mediteraneană va fi axul central, informează AFP.

Sâmbătă, locuitorii din Marsilia sunt invitaţi să deschidă ei înşişi festivităţile: printr-o paradă de lumini în cartierul nordic al oraşului, apoi printr-o „mare adunare” în centrul oraşului, urmate de un mare foc de artificii. Organizatorii mizează pe participarea a circa 300.000 de persoane.

Începând de vineri, locuitorii din Marsilia vor avea ocazia de a descoperi un Vieux-Pont înfrumuseţat, muzee renovate şi alte obiective construite special pentru acest eveniment.

Pentru ei, „Marseille Provence 2013” este deja un catalizator de proiecte, cu peste 660 de milioane de euro investite în 20 de şantiere culturale.

Sâmbătă, preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor pune ultima piatră la temelia viitorului Muzeu al civilizaţiei Europei şi al Mediteranei (MUCEUM), care va fi inaugurat în iunie, în apropiere de port, cu deschidere spre mare.

„Marsilia are nevoie de ceva romanesc, să iasă din sfera acelor lucruri urâte care s-au povestit despre ea în ultima vreme”, a spus Fanny Broyelle, şef al acestui proiect.

Afectată de şomaj (12%) şi de dificultăţi sociale, Marsilia a apărut cu regularitate în ultimele luni în mass-media din cauza numeroaselor reglări de conturi, asociate traficului de droguri, care au zguduit oraşul. Acest fapt a determinat Guvernul francez să anunţe la începutul lunii septembrie 2012 un plan de acţiune împotriva criminalităţii şi a economiei subterane care au afectat anumite cartiere.

Camera de comerţ din Marsilia mizează pe încasări directe de 1 miliard de euro – fără să poată însă să estimeze numărul locurilor de muncă ce vor fi create. Municipalitatea speră să aibă 2-3 milioane de vizitatori extraregionali suplimentari şi o creştere cu 20% a locurilor de muncă din domeniul turistic.

Pentru moment, rezervările hoteliere nu se ridică la nivelul aşteptărilor, întrucât gradul de ocupare era, sâmbătă, de doar 25%.

Jean-Luc Gosse, preşedintele unei asociaţii de comercianţi din Marsilia, consideră că „trebuie ca tot mai mulţi turişti să iasă de pe cărările deja bătute”. „Depinde doar de noi să creăm evenimente, să prezentăm lumii întregi modul în care arată viaţa locuitorilor din Provence. Aici nu trăiesc doar răufăcători!”, a mai spus acesta.

Sociologul Jean Viard, care afirmă că toţi locuitorii din Marsilia s-au implicat în acest proiect, într-un elan de mândrie, consideră că pariul a fost deja câştigat: „Important a fost să câştigăm (în 2008) titlul de capitală culturală europeană. Marsilia se afla în căutarea unei recunoaşteri internaţionale”.

Marsilia speră să urmeze exemplul dat de Lille, un oraş din nordul Franţei, care a beneficiat de pe urma efervescenţei din 2004, generând numeroase manifestări şi edificii culturale într-o metropolă devenită dintr-odată atractivă şi cu o imagine îmbunătăţită.

Însă principala reuşită a oraşului Lille din 2004 a fost „aceea că a redat o adevărată mândrie locuitorilor, care şi-au dat seama că trăiesc într-o regiune a culturii”, a declarat primarul localităţii, Martine Aubry.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu, printre care şi Sibiu, în 2007. Din anul 2000, acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

În 2013, cea de-a doua capitală europeană culturală este oraşul Kosice din Slovacia. Festivităţile de inaugurare a acestui eveniment sunt prevăzute pentru 19 şi 20 ianuarie.

Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care obţine acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

 

 

Sursa: Mediafax

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.