Mecanica inimii – tic-tacul iubirii nu a sunat niciodată mai frumos
https://www.ziarulmetropolis.ro/mecanica-inimii-tic-tacul-iubirii-nu-a-sunat-niciodata-mai-frumos/

Imaginaţi-vă că în loc de inimă aveţi un ceas. Nu bate la fel de puternic, dar rotiţele lui măsoară ritmul iubirii. Știţi că nu vă permiteţi să vă îndrăgostiţi, altfel mecanismul se va destrăma ca o jucărie uitată în pod la finalul copilăriei. Acum veţi înţelege mai bine povestea băiatului care s-a născut în cea mai friguroasă zi din an, cu o inimă îngheţată.

Un articol de Teodora Gheorghe|3 mai 2014

Chris Simion pune ȋn scenă „Mecanica inimii“, unul dintre cele mai frumoase texte scrise ȋn ultimii zece ani, aparținȃndu-i scriitorului francez Mathias Malzieu. Jack (Marius Manole) vine pe lume ȋntr-un anotimp incert, cȃnd soarele a ȋncetat să-și ȋmpartă căldura cu sufletele oamenilor.

Ȋn acest univers al dezumanizării, Madeleine (Maia Morgenstern), o moașă socotită nebună de ceilalți, ȋi dăruiește lui Jack cel mai frumos cadou cu putință: un ceas care-i ajută inima slăbită să existe, ȋn virtutatea unei mecanici bizare.

Locuiesc ȋmpreună ȋn vȃrful dealului, departe de ochii scrutători ai locuitorilor orașului. Izolarea nu este de ajuns ca să asigure liniștea. Ea trebuie ȋnsoțită de o regulă de aur: Jack nu are voie să simtă prea mult.

Excesele sentimentale ȋi pot aduce moartea. Destinul său cunoaște o turnură dramatică cȃnd o ȋntȃlnește pe micuța cȃntăreață (Medeea Marinescu). Drumul prin hățișurile iubirii nu e ușor. Din umbră ȋl pȃndește veșnic un rival răzbunător, Joe (Șerban Pavlu). Din fericire, Jack se ȋntovărășește cu magicianul pitic Méliès (Marian Rȃlea), un ȋnger păzitor neconvențional.

Trucurile regizorale de excepție – ne aflăm, ȋn fond, ȋntr-o atmosferă de iluzionism și iepuri scoși din pălărie – conturează un splendid cadru artistic unde ni se dezvăluie, prin joc, muzică (Alexandru Andrei) și scenografie (Adina Mastalier), parcursul trist al unui băiat condamnat să trăiască doar pe jumătate.

Magie

Acordurile lui Erik Satie sunt presărate de-a lungul piesei asemenea unui leitmotiv melancolic, amintind de fragilitatea propriei existențe. A urmări această adaptare ȋn pȃntecul teatrului Bulandra se compară cu momentul ȋn care deschizi o cutie muzicală și ȋngădui melodiei să-ți brăzdeze cute adȃnci de nostalgie ȋn suflet.

Proiecțiile video realizate de Imelda Manu & VFX Alexandru Andreica ne poartă ȋn secolul XIX, pe străzile Franței, unde Jack descoperă pentru prima dată framătul vieții cotidiene, dar și ispitele dragostei.

Tot ele ne ȋnfățișează interiorul inimii-ceas care palpită, tremură și iubește ca oricare altă inimă. Pe măsură ce pasiunea pentru micuța cȃntăreață crește, rotițele devin tot mai agitate și mai temătoare. Imaginea lor se contractă, apoi se dilată, părȃnd a cotropi ȋntreaga sală.

Am găsit fascinantă utilizarea panourilor ȋn sprijinul glisării de la o scenă la alta, dar și al elementelor-simbol. Decorul asigură nu numai dinamismul acțiunii, dar este responsabil și pentru ilustrarea ȋncărcăturii lirice de la baza romanului.

Panourile servesc, pe rȃnd, ca ferestre (ȋn casa lui Madeleine), pereți (la spital), oglinzi ȋn care Jack ȋși caută cu disperare identitatea (la circ) sau mijloc de a separa realitatea de iluzie.

Iubiri imposibile

Lui Marian Rȃlea nu i-a lipsit nici o picătură din farmecul Magicianului care a ȋncȃntat mii de copii cu a sa Abracadabra. Omul ăsta are mereu cȃte un as ȋn mȃnecă și nu ezită să suprindă prin numerele sale de prestidigitație actoricească.

Ȋmpreună cu Marius Manole, formează un duo impresionant ce ne vorbește deopotrivă despre candoarea copilăriei și despre suferințele ȋntȃmpinate ȋntr-o societate plină de prejudecăți.

mecanica inimii

Medeea Marinescu și Șerban Pavlu, în „Mecanica inimii“ Foto: Oana Monica Nae

Tonul dulce-sarcatic și alura de prichindel ȋnțelept ȋl fac pe Marian Rȃlea alegerea perfectă pentru rolul lui George Méliès (care poartă nu ȋntȃmplător numele primului realizator de filme francez, de asemenea un bun cunoscător al tainelor magiei.)

Magicianul-ceasornicar este el ȋnsuși o păpușă stricată, dar reușește mereu să-i ridice moralul prietenului său, invitȃndu-l ȋn lumea obscură a circului, ȋntr-o ambianță ce frizează uneori grotescul.

Paradoxurile lui Malzieu sunt de-a dreptul ȋncȃntătoare prin tandrețea cu care sunt strecurate ȋn țesătura poveștii. Lacrimile lui Madeleine, păstrate ȋn sticluțe, au puteri tămăduitoare.

„Mecanica inimii nu poate funcționa fără emoții”, mărturisește unul dintre personaje. Deși ceasul este cel care-l ajută să trăiască, adevărata viață a lui Jack se datorează anatomiei simțurilor.

„Mecanica inimii” a avut premiera miercuri, 30 aprilie, la Teatrul Bulandra. Este cu siguranță o piesă ȋn timpul căreia nu veți privi la ecranul telefonului mobil ca să vedeți cȃte minute s-au scurs.

Vă veți asculta doar ticăitul inimii, același care v-a șoptit ȋncă de la ȋnceput că veți fi martorii unei incursiuni pe tărȃmul magic al iubirilor imposibile. Nu uitați să vă ȋntoarceți ceasurile la ora visării!

Foto din Mecanica inimii – Oana Monica Nae

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.