„Melcul”: despre forța și frumusețea vieții copleșitoare
https://www.ziarulmetropolis.ro/melcul-teatrul-metropolis-despre-forta-oamenilor-coplesiti-si-frumusetea-umana-din-vicisitudini/

Dintre spectacolele scrise şi regizate de Lia Bugnar la Teatrul Metropolis, vă prezentăm astăzi unul ce aduce pe scenă o realitate tulburătoare a României trecute şi prezente, dar şi multe, emoţionante nuanţe de umanitate, într-o montare cu nume aparent enigmatic: „Melcul”

Un articol de Cristina Enescu Aky|31 octombrie 2019

Povestea este inspirată din istoria reală a unei românce, o poetă emigrată în Germania în ultimul și cel mai crâncen deceniu al comunismului românesc. Povestea este însă perfect valabilă și interesantă și astăzi, căci vorbește despre dezrădăcinare și identitate, despre umanitatea ce răsare în mijlocul celor mai dificile situații, despre cum încearcă viața iubirile, prieteniile și loialitățile și poate chiar despre ce înseamnă să fii „acasă” într-un spațiu, o cultură, un prezent, o relație, o identitate.

Subiectul migrației este unul fierbinte și dramatic de bună vreme. Iar povestea imigranților români veniți în Occident la muncă este deja de decenii bune un fenomen al României contemporane. Acesta nu este însă un spectacol social sau tezist, nu se simte nicăieri gustul sălciu al unei montări în slujba unei idei (fixe). Puterea magică a teatrului este tocmai capacitatea de a spune povești ale realității în modalități cuceritoare, noi, care inspiră și deschid noi perspective. Nu e un spectacol social în sensul comun, apăsător al cuvântului, ci este, dacă vreți, social în sensul că dă viață unor emoții, transformări, călătorii care fac parte integrantă din societatea și lumea noastră de astăzi. O lume în care mulți se rup fără voie de locul lor în căutarea unei sorți mai bune în alte locuri, iar alții sunt captivi în locul și momentul vieții lor datorită unor neajunsuri fizice, sufletești sau de caracter.

Așadar, Maia Morgenstern o interpretează pe Ana (dublura rolului fiind interpretată de Maria Obretin). Ana e o forță a naturii și totodată un suflet fragil, e frământare și dedicare totală, e femeie, semi-zeu și suflet fragil deopotrivă, un om plin de forță dar și de tânjire și melancolii. Românca Ana ajunge în casa unor vârstnici avuți din Germania, frumoasă și vârstnica doamnă Lili și soțul ei, bătrânul Bauhofer, interpretat de Constantin Cojocaru, pe care în acest rol îl veți regăsi în deplinătatea talentului său neștirbit de cariera îndelungată. Lili (Emilia Dobrin, o actriță de o impresionantă frumusețe a maturității și a interpretării) e un poem de femeie, pe cât de restrânsă ca mobilitate în scaunul ei cu rotile, pe atât de plină de viață în amintiri și emoții. Balansul între imaginația și amintirile celor doi bătrâni se împletește cu viața îngrijitoarei lor, Ana, care a devenit mai degrabă un membru al familiei.

Apare în poveste și Frank, un nepot (Virgil Aioanei / Vitalie Bichir) tip lichea-parazit-profitor ahtiat după averea bătrânilor (un vezi-Doamne cineast care și-a încercat norocul cu un film despre un melc strivit de un bocanc – un eșec din perspectivă cinematografică, dar cumva o tulburătoare metaforă pentru viața personajelor acestei povești) și o tânără, Lora, o toxicomană cu o relație surprinzătoare cu nepotul, cei doi bătrâni și Ana. Lora este interpretată de Letiția Vlădescu, o actriță ca un buchet de artificii într-un pachețel aparent firav (pe care indubitabil merită să o urmăriți și în alte spectacole, printre care, tot la Teatrul Metropolis, „7 dintr-o lovitură” și „Peretele”, ambele scrise și regizate tot de Lia Bugnar, sau one woman show-ul „Această Sonia”, selectat în Festivalul Național de Teatru 2019).

Povestea principală a spectacolului e așadar despre exodul românilor la muncă în Occident, dar e și despre povești umane mai generale, despre starea de (e)/(i)migrant, de străin, de localnic față în față cu străinii, e despre singurătatea în afara și în interiorul unui cuplu, e despre cum se poate supraviețui când totul se năruiește, și mai e despre multe forme de iubire, printre care cea dintre doi bătrâni în a căror iubire se infiltrează boala sau moartea, iubirea de cuplu în care doar unul mai ține vie speranța, sau despre iubirea carnală, instinctuală. „Melcul” scris și regizat de Lia Bugnar, care a avut premiera la Teatrul Metropolis în 2018, spune o poveste despre înstrăinare, căutări, ce pierdem și ce (re)găsim de-a lungul drumurilor vieții. Neputința bătrânilor față în față cu povestea lor de iubire, viața apăsătoare a Anei, dublată de o forță interioară impresionantă, impulsurile erotice care se inserează în viața personajelor, sentimentele care adesea merg în răspăr cu realitatea – toate acestea sunt elemente inevitabile ale vieții, și care aici dau autenticitate și substanță spectacolului.

Un melc e definit, de regulă, de faptul că își poartă casa cu sine peste tot, nomad etern și etern la domiciliu, cumva chiar forțat. Poate că acest spectacol, care vântură multe cotloane ale sufletului, și amare, și amuza(n)te (căci nicio dificultate sau cumpănă a vieții nu e lipsită întrutotul de hazul ei), vă va duce gândurile și spre ce anume înseamnă „acasă” pentru fiecare dintre noi. Ceva local, o situație de confort emoțional, o rutină care face imprevizibilul vieții mai puțin angoasant, o relație de iubire pe care nici moartea nu o poate dărâma, o prietenie… Sau poate multe altele, căci aceasta e frumusețea unui spectacol precum acest „Melc”: spune o poveste cu date concrete, dar o transformă de fapt într-o rampă de zbor pentru emoțiile și trăirile fiecărui spectator în parte.

*

„Melcul”

Textul și regia: Lia Bugnar

Distribuția:

BĂTRÂNUL – Constantin Cojocaru

ANA – Maia Morgenstern / Maria Obretin

LILI – Emilia Dobrin

TÂNĂRA – Letiția Vlădescu

FRANK – Virgil Aioanei / Vitalie Bichir

Scenografie: Iulia Gherghescu

Light design: Marius Atanasiu

www.teatrulmetropolis.ro

27
/09
/23

Duminică s-a încheiat la București a 26-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu printr-un concert susținut de Orchestra Regală Concertgebouw dirijată de Klaus Mäkelä cu o lucrare enesciană în interpretarea uneia dintre cele mai importante orchestre din lume: Uvertura de concert pe teme populare românești

26
/09
/23

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de „i”-uri dublate, de verbe reflexive sau de expresii greşite?

26
/09
/23

Programul de educație cinematografică dedicat copiilor din localitățile fără cinematograf, cu acces limitat la cultură este în această săptămână în județul Mehedinți în școlile din localitățile Livezile și Vânju Mare iar în octombrie va fi în școlile din Hărman, județul Brașov.

26
/09
/23

Cea mai nouă premieră de la Teatrul Act, „Acasă la Zoo”, este un spectacol care poartă guler alb și mocasini, și care, după ce a asimilat toate tacâmurile și manierismele, și lentoarea de intelectual, și tactul folosit ca paravan pentru pudoare și pentru un comportament evitant, pune sub semnul întrebării noblețea civilizației, dusă la rang de dresaj.

26
/09
/23

Cea de-a IX-a ediție a „Premiilor Constantin Chiriac” a avut loc zilele trecute, în Prisăcani, satul natal al lui Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, cel care a inițiat această competiție prin care elevii primesc recunoașterea calităților lor intelectuale și sufletești, pentru a-i angaja în destinul comunității.

26
/09
/23

Alejandro Durán este născut în Columbia, unde a terminat actoria. Se îndreaptă apoi spre regie, lucrând câteva spectacole în țara natală. Vine la București pentru un master la U.N.A.T.C. A pus în scenă la Teatrul Național din București și se pregătește să monteze la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc. La Teatrul Metropolis a avut premiera "Sunt un criminal și un tată de familie" de Fabio Rubiano.

25
/09
/23

Ediția a 13-a a Festivalului Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent s-a încheiat ieri, 24 septembrie, după 10 zile cu 28 de evenimente indoor și outdoor – spectacole în competiție, spectacole studențești, patru premiere teatrale, film, atelier de teatru, concert – care au ținut în atenția publicului cele mai tinere și fresh creații independente din București și din țară.

24
/09
/23

Insula Hydra. Soarele. Marea. Cel mai bun loc de unde poți privi luna. Iubire. Nebunie. Căutare. Depresie. Tristețe. Iubire. Sexualitate. Droguri. Sinucidere. Moarte. Artă. Iubire…