MEMORIA CULTURALĂ – George Călinescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-george-calinescu/

Au trecut câțiva ani buni de când, într-un alt sfârșit de martie, am avut șansa unei întâlniri cu actrița Carmen Stănescu. Era anul 2011. Avea atunci 86 de ani și alesese deja să stea departe de scenă, să rămână acasă la ea, în apartamentul de pe Bulevardul Dacia, unde prefera să oprească timpul în loc și să trăiască într-o altă lume…

Pe 12 martie 1966 se stingea în capitala Franței un artist curajos, care părăsise România natală cu ani în urmă. În anul morții sale, lucrările lui reprezentau Franța la a 33-a Bienală de la Veneția.

Gina Patrichi s-a născut într-o zi de 8 martie, 1936, și a plecat de pe pământ tot într-o zi de martie, pe data de 18 a anului 1994, la București. Între timp construise o lume și devenise una dintre cele mai mari actrițe ale teatrului românesc.

În 1940, pe 26 februarie, la spitalul Colentina se stingea din viață, la numai 54 de ani, artistul considerat cel mai mare pictor român. Agravată în ultimul an, scleroza cerebrală de care suferea nu i-a mai lăsat nicio șansă.

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

METROPOLIS SPECIAL. Pe 25 ianuarie 1882 se năștea, la Londra, Virginia Woolf. 137 de ani mai târziu, vă invităm să ne-o amintim răsfoindu-i jurnalul.

Pe 21 ianuarie 1850, acum 169 de ani, Mihai Eminescu era botezat la biserica Uspenia, din Botoșani. Într-o zi de iarnă grea își începea drumul în lume poetul considerat ultimul mare romantic al Europei.

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

În acest an s-au lansat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) biografiile romanțate a unsprezece scriitori clasici, scrise de unsprezece autori contemporani*.

La 100 de ani de la 1 Decembrie 1918, vă propunem să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari: Maria a României, așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

Vă invităm să răsfoim împreună originalul „Dicționar de idei primite de-a gata”, de Gustave Flaubert, apărut în acest an la editura ART.

În luna octombrie, s-a desfășurat la Iași a șasea ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). În acest an s-au lansat biografiile romanțate a unsprezece scriitori clasici, scrise de unsprezece autori contemporani*.

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

Un drum întâmplător printr-un Ferentari, în care lumea se pare că s-a schimbat ca-n finalul din „Tinereţe fără bătrâneţe...” faţă de vremea când acolo locuia G.M. Zamfirescu, şi o plăcuţă comemorativă pe o casă oarecare.

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

Între 27 august și 2 septembrie, oamenii din Băile Herculane au luat parte la picturi murale, design și arhitectură comunitară, dezbateri, concerte, filme și acțiuni de promovare a patrimoniului în cadrul proiectului Băile Culturale Herculane.

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.