Memoria culturală. Mari poveşti despre marii dispăruţi
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-mari-povesti-despre-marii-disparuti/

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, ocrotitorul artiştilor. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 noiembrie 2013

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, care a fost, în vremea împăratului Diocleţian, comediantul păgân al cetăţii Tebaidului Egiptului şi ocrotitorul tuturor actorilor. Pe 14 decembrie, Ziarul Metropolis vă va spune povestea actorului care a devenit sfânt, acum 1.700 de ani, şi care este considerat ocrotitorul breslei. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

Cu ajutorul documentelor de arhivă, vom încerca să reconstituim episoade importante din viaţa actorilor şi a regizorilor: clipe de glorie, poveşti din culise, mari iubiri şi farse celebre.

Demersul nu-şi propune să fie exhaustiv, ci doar să redescopere o parte din personalitatea celor care au marcat destinul artelor spectacolului în România.

Serialul va fi deschis, mâine seară, de câteva „spicuiri“ din viaţa de teatru a Luciei Sturdza Bulandra, prin câteva rânduri scrise chiar de ea, în 1956, în revista Teatrul. „Am înţeles că atât cultura fără talent, cât şi talentul fără cultură nu pot făuri un actor desăvârşit“, spunea Lucia Sturdza Bulandra.

Reperele profesioniştilor scenei

Marele eveniment al stagiunii 1909-1910 a fost înfiinţarea companiei Davila, când, desprinzându-se din trupa Teatrului Naţional, mai mulţi artişti, printre care şi Lucia Sturdza Bulandra, s-au grupat în jurul lui Alexandru Davila, pentru a pune bazele unui teatru de avangardă, un teatru „de calitate superioară“, după cum spunea actriţa, „în care un repertoriu, ales pe baza celor mai înalte criterii artistice, să fie interpretat şi montat cu cea mai elevată îngrijire, concepţie şi dăruire“.

Lucia Sturdza Bulandra aduce în povestea ei şi câteva amănunte de culise şi arată care este adevărata ei viziune asupra teatrului.

 

lucia sturdza bulandra

Vom mai publica articole despre Toma Caragiu, Liviu Ciulei, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache sau Octavian Cotescu: interviuri, portrete, eseuri scrise chiar de ei.

Urmăriţi serialul „Memoria culturală. Mari poveşti despre marii dispăruţi“, zilnic, în Ziarul Metropolis şi pe pagina noastră de Facebook.

15
/02
/21

Duhurile casei sunt printre cele mai vechi și mai răspândite forme de protecție pe care oamenii și-au creat-o în virtutea felului de a privi lumea. Vă propunem o incursiune în mitologia autohtonă, alături de etnologul Antoneta Olteanu, lector al Fundației Calea Victoriei.

12
/02
/21

Un anumit fel de armonie în societate, cosmopolitism, dar și un cert tradiționalism. Deschidere față de nou, dar nu una care să alunge tihna ce domnește într-un oraș ce respiră într-un ritm al lui. Muzică și culoare – ele au fost întotdeauna ale Vienei, spațiu asociat pe veci cu spiritul european.

03
/02
/21

Undeva, într-o fundătură din Bucureşti, din cartierul Rahova-Ferentari, „acolo unde întorceau tramvaiele 7 și 15, a treia stație de la Sebastian” se năștea acum 80 de ani, Ștefan Iordache. Era ziua de 3 februarie. „Ai mei erau din Calafat, unde amândoi locuiau pe aceeaşi stradă. S-au căsătorit şi, tineri şi fericiţi, au pornit-o în lumea largă”. Era anul 1941.

15
/01
/21

OAMENII MUZICII Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus MOZART. Sau Wolfgang Amadé, cum s-a semnat mai apoi (Amadeus i s-a spus doar postum). 27 ian. 1756 – 5 dec. 1791. Uitaţi tot comerţul din jurul „brandului” Mozart. Ignoraţi tot ce aţi auzit din zbor despre el. Pur şi simplu descoperiţi-l. Și îndrăgostiţi-vă.

13
/01
/21

Publicată pentru prima dată în Franța în 2020, cartea scrisă de Simone de Beauvoir în 1954, anul în care i se decerna Premiul Goncourt, și dedicată prietenei sale Zaza Lacoin, este disponibilă și în limba română, la Editura Litera. „Inseparabilele” este o nuvelă memorabilă despre prietenie și condiția femeii de-a lungul timpului.

10
/12
/20

OAMENII MUZICII În secolul 19, coloana sonoră a aristocrației vieneze era valsul, iar Regele valsului a fost Johann Strauss II. Faima uriașă de care s-a bucurat încă din tinerețe a stârnit furia tatălui său, el însuși compozitor celebru. Descoperiți-l pe Strauss fiul - garantat vă va da o stare bună, și poate nici nu veți putea rămâne pe scaun...

27
/11
/20

OAMENII MUZICII „A muntagna”, „muntele”, este numele dat de localnici Etnei, vulcanul ce domină Catania. Un munte de frumusețe și emoție a fost și Bellini în peisajul istoriei muzicii, chiar dacă nu a creat extrem de multe lucrări și a murit la nici 34 de ani. Sicilianul blond cu ochi albaștri a rămas unul din cei trei zei absoluți ai Bel canto-ului, alături de Rossini și Donizetti.