Mircea Cărtărescu: “Sincer, mi-e tare rușine că trăiesc într-o lume ca a noastră”
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-sincer-mi-e-tare-rusine-ca-traiesc-intr-o-lume-ca-a-noastra/

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit, sâmbătă seara, Premiul Thomas Mann 2018, unul dintre cele mai mari premii ale literaturii germane. Mediatizarea aproape inexistentă a evenimentului în presa autohtonă l-a dezamăgit pe scriitorul român, care şi-a exprimat mâhnirea pe pagina personală de facebook

Un articol de Petre Ivan|19 noiembrie 2018

“Inutil să spun că n-a fost niciun jurnalist român la ceremonia de la Lubeck (sau de la Cap de Formentor) și că nu mi s-a solicitat niciun interviu în mediile românești despre cele două premii internaționale primite anul acesta.

Mircea Cărtărescu: „Zgribulit in fata casei Buddenbrook, la Lubeck, apoi lângă biroul lui Thomas Mann”

Nicio instituție politică, culturală, literară etc. n-a găsit cu cale să spună ceva despre mica mea realizare din, nu-i așa, anul centenarului.

Nu am eu nevoie de toate astea, dar așa ar fi normal într-o lume civilizată. E motivul pentru care trebuie să consemnez eu însumi, aici, pe Facebook, aceste biete întâmplări. Dacă nu scriu eu, nu scrie nimeni.

Vă spun sincer, mi-e tare rușine că trăiesc într-o lume ca a noastră. Și aici nu mai e vina lui Dragnea&Co.”, a scris Mircea Cărtărescu, astăzi, pe pagina sa de facebook, după onoranta distincție obținută la sfârșitul săptămânii trecute

În aceast[ primăvară, Cărtărescu a fost recompensat cu apreciatul Premio Formentor de las Letras 2018, în valoare de 50.000 de euro.

Foto: Mircea Cărtărescu – facebook

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.