„Mona Lisa“ moleculară: a fost realizată o copie a celebrei picturi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr
https://www.ziarulmetropolis.ro/mona-lisa-moleculara-a-fost-realizata-o-copie-a-celebrei-picturi-de-trei-ori-mai-mica-decat-diametrul-unui-fir-de-par/

O copie moleculară a tabloului ,,Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

Un articol de Andrada Văsii|11 august 2013

O copie moleculară a tabloului „Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

„Mona Lisa” este una dintre cele mai reproduse opere de artă din toate timpurile, însă fanii şi artiştii care admiră acest portret celebru au reuşit arareori până în zilele noastre să redea zâmbetul enigmatic al protagonistei.

Cercetătorii de la Georgia Institute of Technology au reuşit însă să facă acest lucru în „Mini Lisa”, o replică de 25.000 de ori mai mică decât tabloul original, expus la Muzeul Luvru din Paris. Această replică moleculară este, totodată, de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

30 de microni

Opera moleculară, care are o lăţime de doar 30 de microni, a fost creată cu ajutorul unui proces tehnologic complet nou, care permite încălzirea unui ac până la valori foarte exacte, pe lamela unui microscop atomic, pentru a produce astfel diferite nuanţe de gri într-o soluţie specială.

Decizia de a recrea celebra operă a lui Leonardo da Vinci a fost luată după ce cercetătorul Keith Carroll a făcut un pariu cu un prieten, afirmând că noua tehnică nu va putea reproduce opere de artă complexe. Experimentul a arătat că noua procedură poate fi utilizată în producerea de opere manufacturate şi că deţine capacitatea de a manipula concentraţiile de ordin molecular, notează Mediafax.

Cercetătorii americani au reprodus la scară moleculară cu ajutorul acestei tehnici şi câteva fotografii realizate de Ansel Adams. Studiul despre această procedură, denumită nanolitografie termochimică, a apărut pe site-ul publicaţiei Langmuir.

Foto credit: Wikipedia

26
/10
/22

Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din țară, prezintă în cadrul ediției a X-a, o artistă neconvențională, cu un parcurs atipic la fel ca personalitatea sa: Lilian Theil. Născută la Brașov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut și creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă.

24
/10
/22

De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦𝐬 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐇𝐞𝐚𝐫𝐭𝐬”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare.

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.