Mult zgomot pentru nimic
https://www.ziarulmetropolis.ro/mult-zgomot-pentru-nimic/

Se joacă la Teatrul de Comedie din Bucureşti spectacolul „Mult zgomot pentru nimic”. E un Shakespeare regizat curajos de Andrei Șerban. Genul de întâmplare care nu place tuturor, şi e bine să nu placă tuturor.

Un articol de Andrei Crăciun|17 mai 2018

Din toată opera dramatică a domnului Shakespeare, Mult zgomot pentru nimic este piesa care rezistă cel mai puțin. Shakespeare a învins timpul pentru că personajele sale au conștiință și, posedând acest incovenient, au și mustrări de conștiință. Cele mai mari furtuni la Shakespeare sunt interioare, în camerele secrete ale inimii unde contează concepte atât de vechi precum onoarea, binele, adevărul și frumosul.

Tensiunea dramatică pe care o propune Mult zgomot pentru nimic nu mai e actuală. Mult zgomot pentru nimic nu e Hamlet, nu e Macbeth, nu e Romeo și Julieta, nu e Regele Lear. E indiscutabil un text inferior.

El e construit în jurul unei probleme de moralitate premaritală, ecuație rezolvată în spațiul iudeo-european de secole bune. Puritatea, virginitatea, fecioria nu mai sunt o problemă de viață și de moarte în imaginarul nostru colectiv. E greu să construiești un spectacol actual pe acest fundament.

Andrei Șerban are înțelepciunea de a-i da acestui Shakespeare o cheie nouă. Îl face modern plasând acțiunea în timpul unei campanii electorale (și imediat după) într-o Sicilie coruptă, la care ne putem uita ca la noi înșine. Și mai ales aduce în spectacolul de teatru camerele de filmat care îi urmăresc pe actori și pe holuri. Nu mai privim ca la teatru, madam. Privim ca la cinema. Actorii își strigă replicile, turnând și mai mult zgomot peste nimic.

„Mult zgomot pentru nimic”, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul de Comedie din București

Și, cel mai important, kitsch-ul este re-valorizat, devenind artă. E enorm de mult kitsch în acest Mult zgomot pentru nimic. Personajele au tușe groase, poartă haine stridente și prezintă comportament de papagali. Și cu toate acestea, simți că te afli în fața unei opere de artă.

Actorii fac acest spectacol-show puternic și inimitabil. E încă și mai greu să vorbești despre limitele naturii umane, despre slăbiciunile sufletului omenesc, în această postumanitate în care ne târâm zilele, într-o atmosferă de cabaret.

Iar Andrei Șerban ia tot ce e inactual la acest Shakespeare și dintr-o abilă răsucire a sensurilor ne pune oglinda în spatele ochilor.

Nu e un spectacol care să rămână în patrimoniul marilor spectacole de Andrei Șerban, dar nu e nici unul care se va uita până a doua zi, cum se întâmplă cu teatrul de consum din mileniul curent.

Și încă un amănunt, poate nu cel mai lipsit de importanță: zgomotul excesiv pentru nimic a fost dintotdeauna și pretutindeni și ne va însoți specia până la sfârșitul timpurilor. Să nu uităm nici asta.

Andrei Șerban are înțelepciunea de a-i da acestui Shakespeare o cheie nouă. Îl face modern plasând acțiunea în timpul unei campanii electorale (și imediat după) într-o Sicilie coruptă, la care ne putem uita ca la noi înșine.

Foto: Teatrul de Comedie

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.