Naziștii, ultimii care au văzut autoportretul lui Rafael?
https://www.ziarulmetropolis.ro/nazistii-ultimii-care-au-vazut-autoportretul-lui-rafael/

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

Un articol de Dana Ionescu|14 aprilie 2021

„Nu vedeți nimic”, susține Daniel Arasse într-o carte celebră, care s-ar putea să fi schimbat felul în care ne uităm la un tablou. De exemplu, când priviți această imagine, ce observați la prima vedere?

Un tânăr din secole apuse, poate ușor efeminat, cu ochii la ceva ce noi nu vedem, probabil un pictor care lucrează la șevalet. Un nobil, se prea poate, care vrea săfie imortalizat pe pânză, căci așa e moda. Renascentiștii, știm, sunt foarte preocupați de imagine. De imagine în general și de imaginea lor în special – căci ea va rămâne când ei nu vor mai fi și ea va spune o poveste, cu tot cu bârfele și laudele despre răposat. O figură care te invită să-ți folosești imaginația, o cămașă albă, o blană, fără alte podoabe, fără alte însemne; nimic strident, o folosire cuminte a culorilor, având ca fundal un colț de natură, convenție folosită de pictori multe secole. Cine este acest personaj? Și unde putem vedea tabloul?

Viața lui secretă e demnă de un roman bun. Prima descoperire: „Portret de tânăr”, pictat de Rafel cândva în 1513-1514, se poate să nu fi arătat așa. Ce vedem noi acum  este doar o imagine colorată a acestui tablou celebru, realizată după o fotografie alb-negru. Poate că artistul renascentist a folosit cu totul alte culori, de unde am putea ști? A doua descoperire: Potrivit istoricilor de artă, lucrarea, despre care se crede că ar fi un autoportret, nu există în niciun muzeu și în nicio galerie de artă din lume. A treia descoperire: Evident, poate este ascunsă în vreo reședință opulentă și nu va ieși niciodată la lumină. Poate că va rămâne învăluită în mister, ca și personajul ei, și-și va trăi impasibilă eternitate. Sau, dimpotrivă, poate că a fost sfâșiată de mult, arsă, aruncată în vreo mare sau strivită sub talpa groasă a cizmelor.

Lungul drum spre nicăieri

„Portret de tânăr” a fost pictat la începutul secolului al XVI-lea în Italia, unde în atelierele artiștilor se lucra zi și noapte. Ce încăpere s-o fi bucurat de prezența tabloului de nici un metru înălțime, ce nobil l-o fi privit în reședința lui nu aveam cum să știm. Tabloul lui Rafel a dus, secole întregi, o viață ce ne rămâne inaccesibilă.

Asta, chiar până în secolul XX. Atunci, pe o cale misterioasă, pictura numărându-se printre cele mai importante opere de artă din istorie care au dispărut pur și simplu după Al Doilea Război Mondial ar fi ajuns în Polonia. În 1939, a fost salvată, împreună cu „Dama cu hermină” de Leonardo da Vinci și „Peisaj cu Bunul Samaritean” de Rembrandt, de la Muzeul Czartoryski din Cracovia de familia prințului Augustin Józef Czartoryski. Când naziștii au intrat în Polonia, cele trei tablouri au fost ascunse în orășelul Sieniawa. Numai că naziștii au descoperit ascunzătoarea în mai puțin de două săptămâni și au trimis cele trei picturi la Berlin, apoi la Dresda, pentru colecția de la Linz a Führerului.  În august 1944, tablourile semnate de Leonardo da Vinci și Rembrandt au ajuns într-un mic oraș din Silezia. Portretul pictat de Rafael ar fi fost văzut ultima dată la Castelul Wawel din Cracovia. De atunci, i s-a pierdut urma.

Cât despre tânărul elegant din tablou, dacă biografia nu i-o putem afla, nimeni nu ne împiedică să i-o inventăm. La urma urmei, și despre asta e vorba în relația dintre un tablou și cei care îl privesc. Seamănă acest portret dispărut cu autoportretul pe care Raffaello Sanzio da Urbino și-l pictase, cu doar câțiva ani înainte, în celebra frescă „Școala din Atena”? Dacă da, care e sensul acestei asemănări? Ce înseamnă ea pentru viața secretă a tabloului adus din Italia în Polonia de un prinț bogat, cândva în secolul al XVIII-lea, care nu a reușit să-și trăiască liniștit eternitatea?

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.