O idee veche de când lumea
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-idee-veche-de-cand-lumea/

„Familie de artişti”, această piesă bizară, nu lipsită de geniul grotescului, scrisă de K. Kostzer şi A. Arias, devine, la Bucureşti, în regia lui Alexander Hausvater, un spectacol-manifest, cu atât mai mult cu cât Teatrul Nottara tocmai a devenit itinerant în urma unei legi care, înainte să salveze, închide.

Un articol de Andrei Crăciun|27 ianuarie 2016

“Familie de artiști” e, totodată, un spectacol mai degrabă melancolic despre destinul artelor, fie ele și prăbușite în kitsch, pe acest pământ încăput pe mâna contabililor. Înainte să se arunce în Sena, octogenar, un mare poet avangardist, poate nu întâmplător român, avea să constate că nu mai e loc de poezie în această lume. Așa e, nu mai e. Dar asta nu e o noutate.

“Familie de artiști” este, în definitiv, epilogul acestei idei vechi de când însuși timpul: nu mai e loc pe această lume pentru niciun fel de artist. Și dacă totuși aceștia mai apar și mai supraviețuiesc, acesta este doar un miracol. Sau, poate, mai degrabă doar o iluzie, fără de care, de asemenea, nu se poate trăi.

“Familie de artiști”, așadar. Un Buenos Aires în curs de modernizare, în care se dărâmă cartiere întregi pentru a lăsa loc autostrăzilor. Progresul! Ca o insulă, casa familiei Finochietto, unde încă se trăiește doar pentru artă. Se cântă, se pictează, se practică baletul, se spun poezii. Totul sub oblăduirea matriarhală a Mamitei (Florina Cercel încântată, ca de obicei, de propriul joc).

“Familie de artiști” devine, în contextul pribegiei celor de la Nottara, un spectacol încărcat de o miză socială acută. E o lume care stă să se sfârșească, și cine va supraviețui?

Regia domnului Hausvater intrigă, instigă, e curajoasă, poate încă prea curajoasă pentru România. În definitiv, nu se întâmplă în fiecare seară să vezi pe o scenă de teatru o tânără nud-nud. Apoi, interacțiunea cu publicul este încă (încă!) revoluționară în sălile de teatru românesc, atât de conservatoare. Există, iată, numeroși spectatori ultragiați că li se cere să participe, să intre în corpul spectacolului. Știu sigur. Am stat lângă ei. Îi privește.

Jocul actorilor este, de asemenea, poate prea afectat, prea teatral, într-un înțeles al unor decenii trecute. Aici aș putea lesne remarca o distanță între viziunea regizorului și  școala românească de teatru. Hausvater rămâne, totuși, dintr-o altă lume. Există o oarecare inadecvare pentru care și regizorul, și actorii au a se face vinovați. Există, firește, și posibilitatea ca singurul inadecvat să fiu eu, spectatorul oarecare.

Există, însă, cu siguranță, momente gratuite de kitsch, se insistă excesiv pe metafora constipației cronice și pe cea a hârtiei igienice, și nici traducerea textului nu este cea mai reușită. Cu toate acestea, “Familie de artiști” rămâne un spectacol foarte important, teribil de tragic și de actual, prin puterea ideii pe care o pune în scenă.

Am dreptul la o preferință, așa că aleg să îl remarc aici pe Gavril Pătru în rolul lui Pocho Finochietto, un poet sensibil la posibilitatea farmecelor altor domni. “Familie de artiști” ne arată o lume nebună, nebună, nebună, dar – la fel de bine – e posibil să fi văzut doar o altă oglindă.

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.

28
/03
/24

O nouă lună într-un șir aparent nesfârșit plasat sub semnul „vremurilor interesante” este o nouă invitație la oglindire prin artă. De la criza de mediu la traume transmise de-a lungul generațiilor, de la apăsarea cu care ne zdrobesc rolurile de gen în societate, la dificultățile în comunicare, spectacolele Vanner Collective vorbesc despre probleme cu care ne confruntăm zi de zi, conștienți sau nu, abordate cu empatie și cu inteligență, cu un amestec dezarmant de onestitate și teatralitate.

26
/03
/24

Cum se poate găsi un echilibru între stăpânirea strategiilor de comunicare, acumularea cunoștințelor de SEO și duelul cu algoritmii opaci ai tuturor platformelor de social media, de la Instagram la Facebook, de la Tik-Tok la Reddit, toate acestea fiind necesare pentru a ajunge la public, și activitatea propriu-zisă de a crea un concept sau un produs?

22
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie. Astfel, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participe la discuții cu artiștii.