„Omul care a văzut moartea“, o comedie bună, la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-care-a-vazut-moartea-o-comedie-buna-la-teatrul-toma-caragiu-din-ploiesti/

Avem dramaturgi valoroşi în istoria teatrului românesc, care au scris texte de teatru cu teme valabile şi astăzi. Un exemplu în acest sens este inspirata alegere a comediei „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, în repertoriul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti. Piesa a fost scrisă în doar trei zile.

Un articol de Monica Andrei|21 mai 2014

Victor Eftimiu este scriitorul care strecura discret în memoriile sale mărturisirea: „Sunt modest, cu condiţia să se ştie!”. A cunoscut de timpuriu psihologia succesului, fiind poet, gazetar, dramaturg, critic, director de teatru.

Prietenul şi sfătuitorul actorilor a fost directorul Teatrului Naţional în perioade diferite. S-a născut la 24 ianuarie 1889 în Albania şi a decedat la 27 noiembrie 1972 în Bucureşti. În perioada interbelică a devenit francmason şi membru al Academiei Române, în 1948.

A scris satire bucureştene, comedii provinciale, drame medievale, tragedii antice, legende româneşti. “Înşir-te mărgărite”, „Cocoşul negru”, „Prometeu”, „Ringala” sunt câteva dintre piesele de teatru scrise şi montate mai des pe scenele româneşti, astăzi.

Comedia „Omul care a văzut moartea” s-a jucat mult, în ţară şi în străinătate. Textul a fost tradus în Iugoslavia, Cehoslovacia, Finlanda, Polonia.

Povestea este simplă şi oricând actuală. Un podgorean pe nume Alexandru Filimon (Ion Radu Burlan) candidează pentru postul de primar al oraşului şi salvează de la înec un tânăr vagabond (Bogdan Farcaş). Îl aduce în casa sa, îl îmbracă, îl hrăneşte, iar acesta, cu tupeu, vrea de toate, inclusiv s-o ia pe fiica podgoreanului de nevastă (Mihaela Popa), femeie care este deja logodită.

Pentru fapta sa nobilă, viitorului primar îi creşte popularitatea, în oraş se scandează lozinci electorale optimiste, iar şansele cresc. În acelaşi timp, viitorul cuscru, domnul Leon (Ilie Gîlea), farmacist, vine în casa podgoreanului şi în loc să discute despre viitoarea nuntă ţine morţiş ca podgoreanul să renunţe la postul de primar şi-i promite că va fi pe lista consilierilor, pentru că şi farmacistul îşi dorea funcţia.

Alice Filimon (Mihaela Popa), fiica podgoreanului, este logodită cu băiatul farmacistului, Georgică (Cristian Popa), un avocat bâlbâit şi prostuţ. Dacă podgoreanul nu renunţă la candidatură, atunci căsătoria tinerilor este în pericol. Se duce o luptă acerbă.

Ion Radu Burlan, Bogdan Farcas 3

Ion Radu Burlan şi Bogdan Farcaş, în „Omul care a văzut moartea“

Acţiunea se petrece doar în casa familiei Filimon, într-un interior de modă veche, cu acelaşi tablou pus obsesiv pe toţi pereţii din casă, în diferite dimensiuni: un acvariu, o masă, nişte scaune şi o fereastră.

Regizorul Cristi Juncu alege în plus, pentru începutul şi finalul spectacolului, scene ca de film mut. Vedem automatismele şi gesturile actorilor în scenă şi textul pe ecran.

Tânărul vagabond, rol bine interpretat de către Bogdan Farcaş, este dezgheţat, are mult farmec, încurcă şi descurcă situaţiile, îşi dezvăluie identitatea de actor şi le spune adevăruri dure în faţă, mai ales faptul că toată lumea aleargă numai după bani şi funcţii. E omul care aduce descătuşarea.

Actorul apare în scenă şi în rolul “vărului” Ilie Filimon care vine de la Chişinău. Cu accent moldovenesc, stârnind râsul, profită din plin de întâmplare ca să pătrundă într-o societate unde n-ar fi avut acces. Văzându-i pe toţi îmbătaţi de mirajul puterii, e acel nimeni care le organizează vieţile, ajungând să promită şi un post de deputat, după ce se asigură că va primi o rentă viageră atunci când domnul Filimon va fi primar.

Cu personaje puţine, un singur decor şi fără figuraţie, comedia “Omul care a văzut moartea” se poate reprezenta fără nicio lăsare de cortină, fără prea mari “găselniţe” regizorale, chiar şi în cele mai grele condiţii de turneu, iar succesul la public este garantat.



11
/03
/24

Un bărbat vrea să-și ajute un prieten aflat la închisoare. Se cunosc din tinerețe și crede că oricine merită o a doua șansă. De aceea, intervine pentru el la partenerul lui de afaceri, în speranța că va fi de acord să-i ofere un job.

07
/03
/24

Pe 8 martie va avea loc primul eveniment al primăverii organizat de Celula de Artă, vernisajul expoziției „Călătoriile Spiritului”, semnată de artista Sorana Scortea. Evenimentul va avea loc începând cu ora 19:00 iar lucrările vor putea fi văzute până pe 7 aprilie, în vitrina Pop Up de la Kulterra Gallery, pe strada Știrbei Vodă nr. 104-106.

05
/03
/24

Aăăă, Mihaela Trofimov este o actriță cu o mare foame pentru joacă, da, chiar așa, pentru joacă. Ăăă, o vedeți la Excelsior, la unteatru, la Brăila, pe scenă, puternică, talentată, expresivă. Ăăă ce voiam să zic? Citiți interviul în formă de alfabet și aflați cum o literă, Ă, descrie de cele mai multe ori starea ei de spirit.

05
/03
/24

Pe data de 5 martie se dă startul unui nou apel deschis în cadrul proiectului Share, Tag or Dye, inițiat și coordonat de către Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Asociația Culturală Marginal. Această inițiativă oferă artiștilor din întreaga lume oportunitatea de a-și împărtăși creațiile și de a se implica într-o experiență colectivă de artă

01
/03
/24

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) vine cu o surpriză pentru public în luna martie. Iubitorii de teatru vor putea urmări online trei spectacole de excepție din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu: „Arta de a povesti” de Alexis Michalik, „O catedrală plină cu orgi” – spectacolul de deschidere al FITS și „FAUST: tribut”.

01
/03
/24

Happy Cinema redifuzează filmul Oppenheimer, favorit la Oscar, în perioada 7-10 martie, în toate cinematografele din țară. Oppenheimer este un thriller epic filmat în IMAX® care aruncă publicul în paradoxul palpitant al omului enigmatic care trebuie să riște să distrugă lumea pentru a o salva. Pelicula spune povestea fizicianului J. Robert Oppenheimer și a rolului pe care l-a avut în dezvoltarea bombei atomice.