Patapievici: „Intelectualul a dispărut!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-intelectualul-a-disparut/

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Un articol de Corina Vladov|15 februarie 2013

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Horia-Roman Patapievici:

Despre intelectualii din politica românească

„E o tendință a sistemului politic românesc de a îi elimina pe intelectuali. Intelectualul care reușește să ocupe o poziție importantă este imediat puternic demonizat. (…) Am reformat Institutul Cultural Român. L-am făcut performant pe piețele occidentale. Sunt mai hulit ca niciodată. Acest lucru nu mi se poate ierta. Voi fi urmărit de acest succes până la sfârșitul vieții. Toată lumea se întreabă de ce intelectualii nu fac ceva, iar când reușesc să facă, fie se trece cu vederea performanța lor, fie sunt direct demonizați chiar pentru acea performanță.”

Despre televiziuni

„Această mare tradiție europeană, occidentală, a intelectualului implicat în treburile cetății, care a început cu «J’accuse», al lui Émile Zola și cu sarcasmul lui Brunetière, care a spus «Auzi ce idee! Să-și facă o profesie din faptul că-și folosesc mintea. Intelectual». Asta e o mare tradiție, care, însă, s-a încheiat. S-a încheiat odată cu apariția, în centrul vieții publice, a televiziunilor. Asta a schimbat totul.

Înainte, spațiul public era un spațiu în care funcționa cuvântul. Iar cuvântul era vehiculat de presa scrisă, de cărți, de pamflete. Dar implica un anumit raport al celor care citeau cu mesajul pe care cineva, care trebuia să fie talentat, carismatic, îl putea produce: reflecția. Distanța pe care o ai față de textul scris. Trebuie să înțelegi. În timp ce la televiziuni, raportul este complet schimbat: este imediatețea imaginii, care, prin faptul că este instantaneu percepută, creează impesia – adesea falsă – că este și înțeleasă.

Intelectualul a dispărut. Cine e în locul lui? Realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.”

„Pentru mine, primii ani de după revoluție sunt ani ai sărbătorii. Piața Universității, până să devină ceva destul de năclăit, a fost un spațiu în care s-a celebrat bucuria. Bucuria de a putea spune nu, de a putea striga NU și de a putea da cu tifla Puterii. Vă spun, ca unul care am participat, este o bucurie amețitoare.”

„Nu cred nici în noțiunea de român și nici în cultura care astăzi tinde să devină o cultură dominantă, la modă, a protestului. De când lumea a ocupat Wall Street, ceea ce este foarte «fashionable», foarte ușor de făcut, te protejează poliția, nu te arestează, trei elicoptere survolează zona.

Toată presa permite ca cea mai mică grimasă, cea mai mică clipire să fie tradusă ca o tresărire de suferință morală adâncă a cuiva care acolo protestează pentru libertatea, viața, demnitatea lui. Această înscenare permite ca cel mai mic lucru și cel mai insignifiant să pară mare și plin de semnificație. (…)

Nu cred nici în noțiunea de român, generică, și nici în cultura protestului, care e foarte la modă astăzi și îi definește pe toți aceia care nu îndrăznesc nimic, dar cu beneficii mediatice maxime.”

„În piața publică poți să strigi, dar dacă nu este un microfon în gura ta, nu te aude nimeni. Poți să-ți dai foc pe pârtia de la Predeal, cum a făcut Liviu Babeș, dar dacă nu este o televiziune acolo, să transmită imaginea, nu va afla nimeni.”

28
/05
/15

Pentru prima dată tango-ul, genul emblematic argentinian, pătrunde în spaţiile încărcate de istorie ale Castelului Peles şi Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia. Cu ocazia ediţiei a II a a Turneului Naţional “Vă place Tango?”, violoncelistul Răzvan Suma, Analia Selis - voce şi Julio Santillán - chitarist şi compozitor, vor concerta sâmbătă 30 mai, ora 16, la Sinaia, în cadrul Stagiunii Sunetul Muzicii şi duminică 31 mai ora 12 în închiderea ediţiei a IV a a Mogoşoaia ClasicFest.

28
/05
/15

Asociația Docuart inițiază luni, 1 iunie, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, un nou proiect - "Proiecțiile Docuart". Filmele documentare, exclusiv românești, vor fi difuzate la Cinema Muzeul Țăranului, accesul la proiecții fiind liber. În cadrul evenimentelor vor fi susținute sesiuni de întrebări și răspunsuri între public și realizatorii documentarelor.

28
/05
/15

Într-o zi de 28 mai (1999), după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, Cina cea de Taină, era expusă din nou publicului. Vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și nu pot rămâne în faţa tabloului mai mult 15 minute.

28
/05
/15

Thom Yorke, solistul trupei britanice Radiohead, a compus un cântec care are o durată totală de 18 zile. Cântecul "Subterranea", care are o durată totală de 432 de ore, a fost compus pentru a fi utilizat ca fundal sonor pentru o retrospectivă ce marchează împlinirea a 25 de ani de la debutul artistului Stanley Donwood, bun prieten cu Thom Yorke.

27
/05
/15

NOUA GENERAȚIE DE ARTIȘTI Alexandru Unguru a fost cercetător universitar, are un doctorat în arta actorului și joacă la Teatrul Odeon din Bucureşti.  În ultimul an, a scris nouă piese pe care le-a montat în teatrul independent. “De veghe în lanul de ocară”,  „Akasă”, “Declick”,  „Köln”, „Ka-chiiing!”, “Doi și un Tulnik” sunt câteva dintre ele.

27
/05
/15

"Visul unei nopți de vară", una dintre cele mai cunoscute și mai jucate comedii ale marelui William Shakespeare, și-a găsit lăcaș în această stagiune, la Teatrul de Stat din Constanța.