Piaţa de arta din Romania – un prezent optimist, un viitor tern, plin de „maruntisuri”
https://www.ziarulmetropolis.ro/piata-de-arta-din-romania-un-prezent-optimist-un-viitor-tern-plin-de-maruntisuri/

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.   Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut […]

Un articol de Andrada Văsii|2 ianuarie 2013

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.

 

Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut o analiză a pieţei de artă din anul 2012, concluzia fiind aceea că, deşi preţurile de achiziţie a obiectelor licitate au scăzut, numărul şi gusturile colecţionarilor s-au rafinat, aceştia preferând să investească în arta de „prim rang”.

„Odată cu liberalizarea comerţului în anii ’90, piaţa de artă din România trece printr-un continuu proces de evoluţie, accelerat îndeosebi în perioada de criză economică, din 2008 până în prezent. În ceea ce priveşte anul 2012, s-a confirmat o creştere susţinută a numărului de tranzacţii. Acesta este rezultatul creşterii cererii, respectiv a răspunsului ofertei, prin sporirea numărului de jucători la nivelul pieţei primare”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea, acţionar majoritar al casei de licitaţii Artmark.

Dacă pe piaţa mondială arta asiatică a început să câştige din ce în ce mai mult teren, artiştii plastici chinezi fiind cei care „pictează lumea în roşu”, după cum apreciază analiştii de artă americani, în Europa – şi mai ales în România -, arta autohtonă îşi păstrează supremaţia. Aşadar, colecţionarii români au scos din buzunare sume care, nu de puţine ori, au părut exorbitante, pentru a adăuga în patrimoniul personal tablouri care, în unele cazuri, au fost plătite cu preţul a trei apartamente deloc modeste în Capitală.

Astfel, „Topul celor mai valoroşi pictori români”, lansat la sfârşitul lunii octombrie de Capital în colaborare cu casa de licitaţii Artmark, l-a plasat pe prima poziţie pe Nicolae Tonitza, al cărui tablou „În iatac” a fost vândut cu 290.000 de euro, sumă la care s-a adăugat şi comisionul casei de licitaţii.

Al doilea în top este Nicolae Grigorescu, a cărui capodoperă „Ţărăncuţă odihnindu-se” a obţinut suma de 270.000 de euro, într-o licitaţie din 2011.

„Primele şapte poziţii din Top 100 sunt tranzacţii încheiate de casa de licitaţii Artmark, însă clasamentul este reprezentativ pentru întreaga piaţă. Cei mai valoroşi artişti români se regăsesc şi în topul individual al tranzacţiilor realizate de fiecare casă de licitaţii în parte. Dacă ne raportăm doar la vânzările din 2012, topul este dominat de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Brauner, Ciucurencu, Petraşcu şi Pallady”, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Aceasta în contextul în care anul 2012 a confirmat interesul cumpărătorilor pentru „arta de prim rang”, reprezentată de numele de necontestat ale picturii româneşti – Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ioan Andreescu -, ceea ce, potrivit acţionarului majoritar al Artmark, „reprezintă o alegere prudentă şi sigură pe timp de criză”.

Preferinţele colecţionarilor care şi-au achiziţionat lucrări de artă prin intermediul casei de licitaţii Goldart s-au îndreptat către opere ale marilor maeştri români. „Au fost preferaţi pictori români moderni (sfârşit de sec. XIX, început de sec. XX) şi sculptura. Cei mai „vânaţi” autori au fost Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mutzner şi Horia Bernea, cu lucrări din perioadele lor de maturitate, a spus pentru MEDIAFAX Luminiţa Ghiduş, fondator al casei de licitaţii Goldart.

În paralel cu vânzările marilor nume, în 2012 a fost sesizată şi o întărire a „eşalonului 2”, reprezentat de nume în plină ascensiune, foarte căutate (Pallady, Petraşcu, Dărăscu), dar care nu au atins încă notorietatea „primului rang”.

Pe lângă interesul în investiţia sigură în arta consacrată, „setea” noului val de cumpărători a dus la mişcări interesante şi în ceea ce priveşte nivelul de jos al intervalului valoric, cu lucrări accesibile ce au cunoscut creşteri surprinzătoare. Astfel, tabloul pictorului Mişu Teişanu, „Sedusă”, a avut un preţ de pornire de 300 de euro pentru a ajunge la o valoare de adjudecare de 10.000 de euro în cadrul Licitaţiei de Mărţişor a casei Artmark.

O evoluţie extrem de interesantă a avut-o şi arta contemporană, licitaţia organizată de Artmark pe această temă în luna noiembrie a acestui an obţinând cele mai bune rezultate din istoria segmentului: un total de 240.000 de euro şi o rată de adjudecare de 83%„, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Atât reprezentanţii casei Artmark, cât şi cei ai casei Goldart spun că au sesizat în 2012 o creştere – „susţinută”, în cazul Artmark, şi „uşoară”, în cazul Goldart – a pieţei de artă din România. La Goldart, de exemplu, s-au vândut anul acesta peste 800 de lucrări de artă în valoare de peste de 1.500.000 euro, cu 100.000 de euro mai mult decât în 2011.

Creşterea este pusă de Alexandru Bâldea pe seama unei vizibile accelerări a evenimentelor dedicate comercializării produsului artistic şi a diversificării tematicilor din licitaţiile de profil. „Analizând doar segmentul de piaţă contorizat public, licitaţiile, numărul tranzacţiilor încheiate în 2012 a crescut cu 15% faţă de anul precedent şi cu 35% faţă de 2010. Prin intermediul caselor de licitaţii, sunt scoase spre vânzare în jur de 400 de obiecte de artă în fiecare lună”, spune reprezentantul Artmark.

Însă, evoluţia pieţei româneşti de artă în 2012 a devenit interesantă şi pentru colecţionarii străini, care, atraşi de valorile relativ mici ale preţurilor de pornire ale lucrărilor de artă, au venit în România pentru a-şi îmbogăţi colecţiile.

Aşa se face că, la casa de licitaţii Alis, cea mai mare tranzacţie pentru anul 2012 – peste 100.000 de euro – a fost reprezentată de un tablou al unui pictor rus „al cărui nume nu are nicio relevanţă pe piaţa internă şi care a fost achiziţionat de un cumpărător rus, câştigător al unei dispute care nu a implicat niciun colecţionar român”, după cum a spus pentru MEDIAFAX Bucur Mihail Papagheorghiu, reprezentant al casei Alis.

Potrivit analizei pieţei de artă în 2012, realizate de Papagheorghiu, „toate casele de licitaţie au coborât mult preţurile de intrare, pentru a se putea menţine pe linia de plutire, iar performanţele sunt rare şi conjuncturale. (…) În general, coborând preţurile, vânzările s-au mărit, ca număr şi volum, dar ca valoare, evident, nu”.

Mai mult, acesta este convins că, în 2013, „ne aşteaptă tot un an tern, plin de «mărunţişuri»”.

 

 

Sursa: Mediafax

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

25
/02
/17

Duminică, 26 februarie 2017, de la ora 19.00, la Teatrul EXCELSIOR va avea loc premiera spectacolului „TimeAholics” de Bogdan Capșa, un tânăr de 17 ani, în regia Ancăi Ciuclaru. Piesa a câștigat cea de-a doua ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți New Drama.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

24
/02
/17

Centrul Cultural Casa Artelor și Primăria Sectorului 3 îi invită pe bucureșteni astăzi, între orele 18.00 și 21.00, la "ZIUA DRAGOBETELUI", ediția a IV-a, un eveniment dedicat iubirii și tradițiilor românești. La ora 19.00, în Cupola Casei Artelor, toți cei care doresc să închine un pahar de vin în cinstea iubirii autentic românești, vor fi invitați la o prezentare de vinuri, urmată de o degustare.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

22
/02
/17

Cu 30.000 de bilete individuale epuizate în primele ore de la punerea în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10, în rețeaua Eventim, și un total de 34.000 de bilete epuizate în primele 24 de ore, Festivalul Internațional George Enescu a înregistrat și pentru ediția 2017 noi recorduri de vânzare. Abonamentele pentru ediția 2017, puse în vânzare pe 5 decembrie, s-au epuizat, de asemenea, într-un timp record.

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

22
/02
/17

Într-o zi de 22 februarie se năștea actrița italiană Giulietta Masina, al cărei destin a fost legat de o altă biografie celebră din lumea filmului, cea a regizorului Federico Fellini, soţul ei. Tot într-o zi de 22 februarie se năștea poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu, cel care va consacra în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira, și se stingea din viață Andy Warhol, unul dintre cei mai reprezentativi artişti americani ai mişcării pop.