Prima „Miss România”. Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-miss-romania-se-intampla-de-dragobete-in-anul-1929/

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumuseţe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfăşurarea semifinalelor, organizate pe judeţe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii – avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

Un articol de Petre Ivan|23 Februarie 2017

Peste 800 de tinere s-au înscris la prima ediție a competiţiei Miss România, care a debutat într-o zi de duminică, cu alegerea frumuseţilor judeţene. În alcătuirea juriilor locale intrau ,,capul autorităţii (…), artiști, literați, personalități de seamă din viața socială, așa încât competența, cât și deplina imparțialitate și moralitate a juriilor să fie garantate” .

În urma unei selecţii riguroase, au fost alese 72 de tinere, fiecare reprezentându-şi judeţul de provenienţă, Regatul României numărând în acea perioadă 71 de judeţe, la care se adăuga Capitală.

Finalistele „Miss România”. 1929

Finalistele „Miss România”. 1929

Pentru a participa la concurs, doritoarele urmau să trimită o fotografie la adresa redactiei „Realității ilustrate”, revista organizatoare a evenimentului, cu nume și prenume, adresa unde putea fi găsită, ocupația, vârsta, înălțimea, talia și greutatea.

Candidatele nu puteau avea mai puțin de 16 ani si mai mult de 25, iar una dintre condițiile peste care nu se putea trece era să nu fie maritata, dar și să-și dovedească… moralitatea integră. Ținutele candidatelor erau modeste, simple, “cât să se poata face o apreciere corectă a grației cu care acestea păseau și a siluetei”.

Pe 3 martie, înainte de alegerea câștigătoarea titlului de Miss România, au fost prezentate și cele 9 frumuseti reprezentative pentru regiunile țării din acele timpuri: Miss Banat, Miss Ardeal, Miss Maramures, Miss Oltenia, Miss Muntenia, Miss Dobrogea, Miss Moldova, Miss Bucovina și Miss Basarabia.

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu FOTO BCU Cluj, Central University Library

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu – FOTO BCU Cluj, Central University Library

Evenimentul a avut loc la Cercul Militar, una dintre cele mai încântîătoare clădiri ale acelor vremuri.

În cele din urmă, fiica orfană a arhitectului Nicolae Demetrescu și a Magdei Demetrescu, bucureșteanca în vârsta de 17 ani, care preluase prenumele mamei sale, devenea prima deținătoare de drept al mult ravnitului titlu.

Magda Demetrescu. Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care te îmbată, te încântă, te adoarme. Frumoasă ca o zână din poveştile trecutului, ea poartă în ochi şi în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente, ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galveston.” – „Realitatea Ilustrată” (1929).

Câteva săptămâni mai târziu, Magda Demetrescu reprezintă România la competiţia Miss Europa, la Paris, unde se clasează printre primele, și, mai apoi, la celebrul „Miss Univers”, în Statele Unite ale Americii, unde obține locul 6 dintr-un total de 44 de participante.

Foto: Prima „Miss România” – facebook, wikipedia

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

29
/11
/16

În 1869, „fiica Rinului”, Elisabeta de Wied, căsătorită cu principele Carol, plină de emoţie şi bolnavă de rujeolă, îşi făcea intrarea în Bucureşti, unde avea să domnească alături de soţul ei până în septembrie 1914.

11
/11
/16

A fost o vreme când Calea Victoriei (Podul Mogoşoaii) era o arteră aristocratică, plină de case boiereşti unde în fiecare zi se întâmpla ceva deosebit: primiri, concerte, baluri, adunări de binefacere ş.a. Una din case, adăpostind azi o instituţie de asistenţă socială, a cunoscut, la mijlocul sec. XIX, o strălucire deosebită.

30
/10
/16

Zonă seismică acceptată azi de toată lumea, Bucureştiul are o lungă istorie în spate, presărată de cutremure frecvente, distrugătoare şi peste putinţă de prevăzut. Prima consemnare documentară datează din 1681, în domnia lui Şerban Cantacuzino, cu precizarea că „n-au mai pomenit altădată nimenea”.

27
/10
/16

Fiecare epocă şi-a avut artera preferată de plimbare, pe jos, cu trăsura ori cu automobilul. Pe la 1800, bucureştenii se înghesuiau duminica la iarbă verde spre Dobroteasa sau Băneasa; la mijlocul sec. XIX, s-au îndreptat spre locul ajuns repede la modă: Şoseaua Kiselev.

Page 1 of 3123