Pictorul Casei Regale expune la Arbor.art.room
https://www.ziarulmetropolis.ro/pictorul-casei-regale-expune-la-arbor-art-room/

Peisagistul neconvenţional Vadim Creţu este un Ruisdael român, încă prea puţin cunoscut. Conceptul expoziţiei este inspirat de The Doors.

Un articol de Liliana Matei|12 decembrie 2020

Sâmbătă, 12 decembrie, între orele 15.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei „The Severed Garden“ a peisagistului neconvenţional Vadim Creţu (perioadă de vizitare: până pe 24 ianuarie 2021), o inedită propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru, care păşesc cu temeritate spre alte zone artistice decât cele cu care sunt obişnuiţi, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale în toamna acestui an, prin două expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie), care „au făcut epocă“: „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru) şi „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi).

De data aceasta, noua propunere artistică a Victoriei Nagy Vajda este un peisagist neconvenţional, Vadim Creţu (originar din Republica Moldova, dar format la Bucureşti, în atelierul maestrului Ștefan Câlția), remarcat prin marea cantitate de lucrări comisionate de Casa Regală a României, ceea ce l-a făcut să fie considerat „pictorul oficial“ al acesteia. Peisagistica sa de înaltă clasă artistică i-a atras renumele de „un Ruisdael român“, dar pictura lui Creţu are ecouri şi din artişti prerafaeliţi, precum John Everett Millais. Pictează în general grădini, adevărate labirinturi vegetale, încâlcite şi prolixe, dar şi selve teutone, întunecate şi neliniştitoare, de un gotic tipic germanic. Peisajele silvane din această expoziţie vor constitui o revelaţie pentru iubitorii de artă bucureşteni.

Acceptând atrăgătoarea propunere a galeristei, curatorii Andrei şi Andreea Grosu au venit cu elemente din artele pe care le stăpânesc cel mai bine, realizând astfel în spaţiul Arbor.art.room un neaşteptat şi de neratat dialog al artelor. Titlul expoziţiei le-a fost sugerat de versurile piesei „The Severed Garden“ a celebrei trupe The Doors (avându-l ca lider şi vocal pe genialul Jim Morrison):

„They are waiting to take us / into the severed garden“.

Fundalul sonor („soundtrack“-ul, cum îl numesc curatorii) va fi asigurat de cântecul The Doors, cu variaţiuni ale celebrului Adagio in G Minor compus de Albinoni. Soţii Grosu au remodelat spaţiul Arbor.art.room pentru „recrearea atmosferei din primul strat al operei artistului“, dorindu-şi ca singurele puncte luminate să fie tablourile. „Galeria devine un spaţiu adânc în care imersiunea este posibilă chiar dacă priveşti cu nasul lipit de geamuri. Un cadru întunecat pentru întunericul din spatele peisajelor vii ale artistului. Iar coloana sonoră este The Doors, pentru că e un continuu recital de poezie ascuns în acorduri“, spun Andrei şi Andreea Grosu.

Statement-ul curatorial al soţilor Andrei şi Andreea Grosu:

„Arta e dezbătută dintotdeauna. Poate că asta este menirea actului artistic, să nască păreri, senzaţii, polemici aprinse. Să nască ceva în oameni. Pe lângă toate acestea, arta mai face un lucru valoros: emoţionează. Emoţia e tot ce ne dorim în faţa operei de artă.

Vadim Creţu creează un eseu în imagini despre o lume nevăzută, o lume care ascunde întuneric în fiecare colţ neatins. Primplanul acestor spaţii imaginate este o coordonată pentru ce am învăţat că înseamnă viaţa. Dedesubturile acestui univers fascinează obsesiv la o privire atentă, ascunzişurile necunoscute care transpar din spatele celor mai vii aşezări de pe pământ ne înspăimântă până la pietrificare şi ne prefac în statuile din mijlocul pădurii sale. Întunecimea care pândeşte de după fiecare înfăptuire verde conduce spre lumea tragediei antice, din care parcă descind siluetele statuare purtătoare de voci neînsufleţite ale păcatelor, care ne vor tulbura neîntrerupt. Arta lui Vadim Creţu emoţionează. Te simţi infirm şi neajutorat în faţa ei. Îţi răscoleşte toate simţurile, te posedă şi te subjugă cu o forţă neghicită. Te trezeşti cu tine faţă în faţă. Singur.“

Deschiderea expoziției „The Severed Garden“ se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare s-a prelungit pe durata mai multor ore pentru a permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

Eveniment facebook: https://www.facebook.com/events/388235579058204

Pagina de facebook Arbor.art.room: https://www.facebook.com/ARBOR4Culture

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.