Poveste de dragoste în Bucureștiul fărâmițat de război
https://www.ziarulmetropolis.ro/poveste-de-dragoste-in-bucurestiul-faramitat-de-razboi/

„Trilogia balcanică” de Olivia Manning, operă de ficţiune în care istoria frământată e Bucureştiului şi a Europei se dezvăluie în detalii fascinante, se află acum integral în librării.

Un articol de Liliana Matei|14 august 2016

Despre cea mai cunoscută operă de ficțiune a scriitoarei britanice, Olivia Manning, cunoscutul prozator Anthony Burgess, spunea: „Trilogia Balcanică de Olivia Manning este una dintre cele mai frumoase opere de ficțiune apărute în Anglia de la război încoace. Galeria personajelor este uriașă, descrierea scenelor, absolut superbă, patosul e reținut, iar umorul, discret și civilizat.“

Publicate la Editura Nemira, în Colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, cele trei volume ale seriei, traduse în limba română de Diana Stanciu, urmăresc destinul soților Guy și Harriet Pringle în Europa măcinată de război. Povestea din volumele „Marea șansă“, „Orașul decăzut“ și „Prieteni și eroi“ s-a născut din experiența biografică a autoarei, venite la București înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, după căsătoria cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din capitala României. Acolo, scriitoarea a venit să locuiască și a descoperit un univers total străin, pe care îl va reflecta în literatura sa.

Soții Smith – Pringle, în roman – au rămas în România până la 30 septembrie 1940, când guvernul român a dispus plecarea din ţară a tuturor cetăţenilor britanici. După aceea, destinația va fi Grecia. Cele treisprezece luni petrecute la Bucureşti fac obiectul primelor două romane din trilogie și surprind decorul balcanic și tensionat al capitalei.

Amestec de balcanism și europenism, sufocat de sărăcie și corupție, Bucureștiul anilor ’39–’40 se dezvăluie dintr-un unghi nemilos, celebru încă de la apariția cărții. Dacă pentru alți străini care-l vizitează Bucureștiul este „Parisul balcanic”, pentru Olivia Manning acesta reflectă o lume în descompunere, pe cale să se prăbușească, în iminența războiului. Prăbușirea Poloniei și a Franței, ultimatumul sovietic pentru cedarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, intrarea României în axa Roma-Berlin-Tokio, abdicarea lui Carol sau proclamarea statului național legionar sunt câteva dintre momentele surprinse în primele două volume ale seriei.

„Prieteni și eroi”, ultimul volum, urmărește în continuare drumul spre libertate. Ajunsă la Atena, Harriet îl așteaptă pe Guy, încă prins în tulburătorul București. Odată cu venirea lui însă, lucrurile nu se liniștesc și nici grijile despre viitorul lui Guy și al căsniciei. Coșmar al epocii, războiul este amenințarea care planează asupra lumii întregi, inclusiv asupra Greciei, iar dramele nu se termină niciodată…

Olivia Manning (1908-1980) s-a născut la Portsmouth, Hampshire, și și-a petrecut mare parte din primii ani de viață în Irlanda, simțind, cum avea să povestească mai târziu, că nu aparține niciunui loc și dând dovadă de un mare apetit pentru călătorii și descoperiri. Chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din București, unde scriitoarea a venit să locuiască împreună cu el și unde avea să descopere un univers total străin. După ce publicase mai multe romane, printre care „The School of Love” (1951) și „The Doves of Venus” (1955), experiența biografică a autoarei în lumea aflată în dramatică schimbare avea să ducă la apariția Trilogiei Balcanice, începută cu „Marea șansă” (1960) și continuată cu volumele „Orașul decăzut” (1962) și „Prieteni și eroi” (1965), apărute acum la Editura Nemira. Când nemții de apropiau de Atena și Europa fierbea, Olivia Manning  a trebuit să plece cu soțul său în Egipt pentru ca în cele din urmă să ajungă la Ierusalim, unde R.D. Smith a fost numit într-un post-cheie. Cuplul s-a întors la Londra în anul 1946, unde a trăit până la sfârșitul vieții. La peste zece ani de la Trilogia Balcanică, autoarea avea să publice, după „The Rain Forest” (1974), și Trilogia Levantului: „The Danger Tree” (1977), „The Battle Lost and Won” (1978) și „The Sum of Things” (1980). Împreună, cele două trilogii alcătuiesc seria intitulată „Fortunes of War”, cunoscută în toată lumea.

27
/10
/21

În toamna aceasta, la editura EIKON au apărut două cărţi-eveniment, semnate de prozatoarea Andreea Nanu: „Cum vă place”. Cronică de teatru, operă şi film şi „Eternitatea. Şi încă o zi”. Teatrul lui Andrei Şerban.

27
/10
/21

În Ţinutul nomazilor: cum să supravieţuieşti în America secolului 21 publicată de Editura Trei, jurnalista Jessica Bruder specializată în reportaje despre subculturi surprinde nașterea unei noi categorii sociale, a unui nou stil de viață. America aflată „sub radarul economic” este formată din „americanii în vârstă, scăpătați și itineranți” pentru care speranța unei vieți mai bune ia forma unui drum nesfârșit de-a lungul și de-a latul țării, în căutare de slujbe sezoniere ca să supraviețuiască.

25
/10
/21

Reprezentanța Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Editura Impedimenta, Círculo de Bellas Arte, Școala de arte SUR, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Filologie și Librăria Rafael Alberti organizează o serie de întâlniri literare ale scriitorului Mircea Cărtărescu, în perioada 26-27 octombrie 2021.

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.