Poveste de dragoste în Bucureștiul fărâmițat de război
https://www.ziarulmetropolis.ro/poveste-de-dragoste-in-bucurestiul-faramitat-de-razboi/

„Trilogia balcanică” de Olivia Manning, operă de ficţiune în care istoria frământată e Bucureştiului şi a Europei se dezvăluie în detalii fascinante, se află acum integral în librării.

Un articol de Liliana Matei|14 August 2016

Despre cea mai cunoscută operă de ficțiune a scriitoarei britanice, Olivia Manning, cunoscutul prozator Anthony Burgess, spunea: „Trilogia Balcanică de Olivia Manning este una dintre cele mai frumoase opere de ficțiune apărute în Anglia de la război încoace. Galeria personajelor este uriașă, descrierea scenelor, absolut superbă, patosul e reținut, iar umorul, discret și civilizat.“

Publicate la Editura Nemira, în Colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, cele trei volume ale seriei, traduse în limba română de Diana Stanciu, urmăresc destinul soților Guy și Harriet Pringle în Europa măcinată de război. Povestea din volumele „Marea șansă“, „Orașul decăzut“ și „Prieteni și eroi“ s-a născut din experiența biografică a autoarei, venite la București înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, după căsătoria cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din capitala României. Acolo, scriitoarea a venit să locuiască și a descoperit un univers total străin, pe care îl va reflecta în literatura sa.

Soții Smith – Pringle, în roman – au rămas în România până la 30 septembrie 1940, când guvernul român a dispus plecarea din ţară a tuturor cetăţenilor britanici. După aceea, destinația va fi Grecia. Cele treisprezece luni petrecute la Bucureşti fac obiectul primelor două romane din trilogie și surprind decorul balcanic și tensionat al capitalei.

Amestec de balcanism și europenism, sufocat de sărăcie și corupție, Bucureștiul anilor ’39–’40 se dezvăluie dintr-un unghi nemilos, celebru încă de la apariția cărții. Dacă pentru alți străini care-l vizitează Bucureștiul este „Parisul balcanic”, pentru Olivia Manning acesta reflectă o lume în descompunere, pe cale să se prăbușească, în iminența războiului. Prăbușirea Poloniei și a Franței, ultimatumul sovietic pentru cedarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, intrarea României în axa Roma-Berlin-Tokio, abdicarea lui Carol sau proclamarea statului național legionar sunt câteva dintre momentele surprinse în primele două volume ale seriei.

„Prieteni și eroi”, ultimul volum, urmărește în continuare drumul spre libertate. Ajunsă la Atena, Harriet îl așteaptă pe Guy, încă prins în tulburătorul București. Odată cu venirea lui însă, lucrurile nu se liniștesc și nici grijile despre viitorul lui Guy și al căsniciei. Coșmar al epocii, războiul este amenințarea care planează asupra lumii întregi, inclusiv asupra Greciei, iar dramele nu se termină niciodată…

Olivia Manning (1908-1980) s-a născut la Portsmouth, Hampshire, și și-a petrecut mare parte din primii ani de viață în Irlanda, simțind, cum avea să povestească mai târziu, că nu aparține niciunui loc și dând dovadă de un mare apetit pentru călătorii și descoperiri. Chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din București, unde scriitoarea a venit să locuiască împreună cu el și unde avea să descopere un univers total străin. După ce publicase mai multe romane, printre care „The School of Love” (1951) și „The Doves of Venus” (1955), experiența biografică a autoarei în lumea aflată în dramatică schimbare avea să ducă la apariția Trilogiei Balcanice, începută cu „Marea șansă” (1960) și continuată cu volumele „Orașul decăzut” (1962) și „Prieteni și eroi” (1965), apărute acum la Editura Nemira. Când nemții de apropiau de Atena și Europa fierbea, Olivia Manning  a trebuit să plece cu soțul său în Egipt pentru ca în cele din urmă să ajungă la Ierusalim, unde R.D. Smith a fost numit într-un post-cheie. Cuplul s-a întors la Londra în anul 1946, unde a trăit până la sfârșitul vieții. La peste zece ani de la Trilogia Balcanică, autoarea avea să publice, după „The Rain Forest” (1974), și Trilogia Levantului: „The Danger Tree” (1977), „The Battle Lost and Won” (1978) și „The Sum of Things” (1980). Împreună, cele două trilogii alcătuiesc seria intitulată „Fortunes of War”, cunoscută în toată lumea.

21
/05
/19

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, o voce inconfundabilă a literaturii ruse contemporane, va vizita din nou România, în perioada 21-23 mai 2019, la invitaţia editurii Humanitas Fiction. Scriitoarea se va întâlni cu publicul bucureştean la evenimentele care vor avea loc  astăzi (marţi), de la ora 18.30, la Institutul Cervantes (bd. Regina Elisabeta nr. 38).

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.

Page 1 of 9112345...102030...Last »