Poveste de dragoste în Bucureștiul fărâmițat de război
https://www.ziarulmetropolis.ro/poveste-de-dragoste-in-bucurestiul-faramitat-de-razboi/

„Trilogia balcanică” de Olivia Manning, operă de ficţiune în care istoria frământată e Bucureştiului şi a Europei se dezvăluie în detalii fascinante, se află acum integral în librării.

Un articol de Liliana Matei|14 august 2016

Despre cea mai cunoscută operă de ficțiune a scriitoarei britanice, Olivia Manning, cunoscutul prozator Anthony Burgess, spunea: „Trilogia Balcanică de Olivia Manning este una dintre cele mai frumoase opere de ficțiune apărute în Anglia de la război încoace. Galeria personajelor este uriașă, descrierea scenelor, absolut superbă, patosul e reținut, iar umorul, discret și civilizat.“

Publicate la Editura Nemira, în Colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, cele trei volume ale seriei, traduse în limba română de Diana Stanciu, urmăresc destinul soților Guy și Harriet Pringle în Europa măcinată de război. Povestea din volumele „Marea șansă“, „Orașul decăzut“ și „Prieteni și eroi“ s-a născut din experiența biografică a autoarei, venite la București înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, după căsătoria cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din capitala României. Acolo, scriitoarea a venit să locuiască și a descoperit un univers total străin, pe care îl va reflecta în literatura sa.

Soții Smith – Pringle, în roman – au rămas în România până la 30 septembrie 1940, când guvernul român a dispus plecarea din ţară a tuturor cetăţenilor britanici. După aceea, destinația va fi Grecia. Cele treisprezece luni petrecute la Bucureşti fac obiectul primelor două romane din trilogie și surprind decorul balcanic și tensionat al capitalei.

Amestec de balcanism și europenism, sufocat de sărăcie și corupție, Bucureștiul anilor ’39–’40 se dezvăluie dintr-un unghi nemilos, celebru încă de la apariția cărții. Dacă pentru alți străini care-l vizitează Bucureștiul este „Parisul balcanic”, pentru Olivia Manning acesta reflectă o lume în descompunere, pe cale să se prăbușească, în iminența războiului. Prăbușirea Poloniei și a Franței, ultimatumul sovietic pentru cedarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, intrarea României în axa Roma-Berlin-Tokio, abdicarea lui Carol sau proclamarea statului național legionar sunt câteva dintre momentele surprinse în primele două volume ale seriei.

„Prieteni și eroi”, ultimul volum, urmărește în continuare drumul spre libertate. Ajunsă la Atena, Harriet îl așteaptă pe Guy, încă prins în tulburătorul București. Odată cu venirea lui însă, lucrurile nu se liniștesc și nici grijile despre viitorul lui Guy și al căsniciei. Coșmar al epocii, războiul este amenințarea care planează asupra lumii întregi, inclusiv asupra Greciei, iar dramele nu se termină niciodată…

Olivia Manning (1908-1980) s-a născut la Portsmouth, Hampshire, și și-a petrecut mare parte din primii ani de viață în Irlanda, simțind, cum avea să povestească mai târziu, că nu aparține niciunui loc și dând dovadă de un mare apetit pentru călătorii și descoperiri. Chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din București, unde scriitoarea a venit să locuiască împreună cu el și unde avea să descopere un univers total străin. După ce publicase mai multe romane, printre care „The School of Love” (1951) și „The Doves of Venus” (1955), experiența biografică a autoarei în lumea aflată în dramatică schimbare avea să ducă la apariția Trilogiei Balcanice, începută cu „Marea șansă” (1960) și continuată cu volumele „Orașul decăzut” (1962) și „Prieteni și eroi” (1965), apărute acum la Editura Nemira. Când nemții de apropiau de Atena și Europa fierbea, Olivia Manning  a trebuit să plece cu soțul său în Egipt pentru ca în cele din urmă să ajungă la Ierusalim, unde R.D. Smith a fost numit într-un post-cheie. Cuplul s-a întors la Londra în anul 1946, unde a trăit până la sfârșitul vieții. La peste zece ani de la Trilogia Balcanică, autoarea avea să publice, după „The Rain Forest” (1974), și Trilogia Levantului: „The Danger Tree” (1977), „The Battle Lost and Won” (1978) și „The Sum of Things” (1980). Împreună, cele două trilogii alcătuiesc seria intitulată „Fortunes of War”, cunoscută în toată lumea.

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

01
/07
/20

O incursiune în lumea lui Ingmar Bergman, creionată de scriitoarea norvegiană Linn Ullmann, fiica regizorului, în romanul „Neliniște”, publicat în 2015 și apărut recent și în limba română, la Editura Polirom.

Pagina 1 din 10612345...102030...Ultima »