,,Povestea doamnei Murasaki” – seară japoneză la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestea-doamnei-murasaki-seara-japoneza-la-libraria-humanitas/

,,Un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic”. Volumul „Povestea doamnei Murasaki” de Liza Delby a fost lansat ieri, în cadrul Serii Japoneze de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Un articol de Judy Florescu|27 noiembrie 2014

În cadrul lansării, au luat cuvântul Elizabeta Lăsconi, critic literar, Laura Câlțea, blogger cultural, Diana Tihan, traducătoarea volumului, și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Liza Dalby, antropoloagă și scriitoare americană, este specializată în cultura japoneză.  A fost prima femeie străină care a fost adminsă pentru a deveni geișă în Japonia, unde a făcut cercetări pentru teza de doctorat. Autoare a două cărți de cercetare despre geișe și portul japonez, kimono-ul, Liza Dalby a scris prima sa carte de ficțiune, ,,Povestea doamnei Murasaki”.

Elisabeta Lăsconi a spus că volumul este un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic: ,,Mi se pare foarte interesantă legătura dintre cele două destine – cel al doamnei japoneze de la anul 1000 și cel al unui antropolog american din anii 2000, care se privesc într-un joc de oglinzi fascinante. Oare cu adevărat scriitoarea Liza Delby a modelat-o pe doamna Murasaki sau doamna Murasaki i-a luat în stăpânire destinul și a obligat-o să-i scrie povestea?”

Laura Câlțea: ,,Mi se pare un foarte bun roman istoric. Este un roman foarte bine documentat, dar în care nu vezi efortul scriitoarei de documentare. E foarte greu, în momentul în care ești pasionat de un anumit subiect, să ascunzi informațiile care nu sunt necesare. Romanul este scris într-un stil atât de lejer și informațiile vin într-un stil atât de ușor! Sunt strecurate fără să îți dai seama. De exemplu, în primele pagini mi s-a părut foarte curios de ce la Curtea Japoniei se învăța chineză.”

Diana Tihan: ,,Liza Delby vorbește despre o arheologie literară. Ce face, de fapt? Pornește de la un mister. Despre scriitoare, despre doamna Murasaki nu se știu multe lucruri, nici măcar data nașterii și decesul, din cauză că nu s-au păstrat arhivele din acea perioadă. Liza Delby găsește jurnalele lui Murasaki și de asemenea citește în original poeziile scrise de Murasaki, pe care le-a tălmăcit în engleză. Eu m-am apropiat cu emoție de romanul Lizei Delby, pe care l-am citit de vreo cinci-șase ori.  În cultura japoneză, noul întoteauna tinde să preia elemente din trecut.”

Șerban Georgescu: ,,Despre perioadele  Heian și Nara nu am avut ocazia să vorbim până astăzi, în cadrul Serilor Japoneze de la Humanitas. Din acea perioadă, perioada Nara, datează și primul document tipărit din Japonia și unul dintre primele din lume,  în aproximativ anul  770, o carte despre farmece și amulete budiste. Japonezii sunt destul de superstițioși. Tot în acea perioadă au mai apărut două concepte artistice referitoare la tristețea pe care o resimți atunci când contempli efemeritatea frumosului. Ca să încheiem într-o notă interogativă, «Povestea doamnei Murasaki» este primul roman din lume sau nu?”

foto  și video: Judy Florescu

12
/05
/21

Editura Frontiera anunță apariția unui titlu de excepție: „Haiku siberian”, un roman grafic lituanian despre deportarea în Siberia a unui băiețel, Algis, împreună cu familia sa. Scris de Jurga Vilė și ilustrat de Lina Itagaki, romanul a impresionat lumea europeană a cărții încă de la apariția sa, în 2017.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Asociația Culturală Control N a lansat programul educațional Eu x 3 – ateliere de autocunoaștere prin scris pentru liceeni. Atelierele se desfășoară în perioada 12-30 aprilie 2021, în trei licee bucureștene: Liceul Teoretic “Ștefan Odobleja”, Liceul Teoretic Bulgar “Hristo Botev” și Liceul Teoretic Atlas.

22
/04
/21

Vineri, 23 aprilie, la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită la a doua ediție a întâlnirilor „Merită să discutăm despre”. Vom avea de această dată un dialog cu oameni care au o experiență lungă în a crea ocazii în care copiii și adolescenții să se poată exprima, să aibă acces la cărți și lectură, la explicații în plus și ajutor la lecții.

21
/04
/21

Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărții „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015.

20
/04
/21

Scriitorul israelian David Grossman este laureat al Berman Literature Prize pentru romanul Iti hayim meshek harbe (2019, traducere în limba suedeză de Natalie Lantz: Med mig leker livet, 2020), publicat și în limba română, în anul 2020, în colecția „Biblioteca Polirom”, cu titlul De mine viața și-a tot rîs, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu.

20
/04
/21

Joi, 22 aprilie, la ora 19.30, profesorul de psihologie și neuroștiințe la Princeton Michael S.A. Graziano va fi invitat la un dialog #live #online, în limba engleză, cu Alexandru Babeș, conducătorul grupului de neurofiziologie senzorială în cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti, și Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică.

19
/04
/21

Cărțile asupra cărora ne oprim de această dată – „Dosarele mamei mele”, „Patrula djinnilor” și „Așa începe răul” – își poartă cititorul din Budapesta lui Kádár, în Madridul lui Franco și de acolo în tumultuoasa lume a mahalalelor de la periferia unei metropole indiene.

19
/04
/21

Marți, 20 aprilie, ora 19.30 vă invităm la o întâlnire Humanitas live online cu istoricul britanic Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, și jurnalistul Marian Voicu despre volumele Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin apărute în colecția Istorie a Editurii Humanitas.