Povești londoneze la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/povesti-londoneze-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu/

Miercuri, 23 iulie, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu a fost organizată o dezbatere pe marginea cărţii „Constance. Tragica şi scandaloasa viaţă a doamnei Oscar Wilde”, biografie semnată de Franny Moyle.

Un articol de Judy Florescu|24 iulie 2014

Întâlnirea a inclus proiecţii ce au ilustrat societatea londoneză de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Moda prerafaelită, primele mişcări de emancipare a femeii dar şi personalitatea puternică a lui Constance Wilde, soţia celebrului scriitor englez Oscar Wilde, au fost discutate în cadrul evenimentului denumit „Teatime & Tales, o după amiază cu ceai englezesc şi poveşti londoneze.”

La dezbatere au participat: Sandra Ecobescu, preşedinte al Fundaţiei Calea Victoriei, Alexandra Rusu, editor Booktopia.ro, Andreea Răsuceanu, critic literar şi Radu Paraschivescu, scriitor.

10339430_10204438719946796_5085360911190398335_o

Andreea Răsuceanu, scriitor și critic literar: „Pentru Constance Wilde vestimentația era un mod a transmite un mesaj. Ea și-a adaptat tot timpul rochiile, își crea niște ținute cu talie înaltă, care îi aminteau foarte mult de moda din Evul Mediu, care îi plăceau foarte mult lui Oscar Wilde.

Toate aceste ținute vestimentare transmit un mesaj militant, feminist, care vorbește despre emanciparea femeii, despre importanța de a avea libertatea de expresie artistică și nu numai. Practic, ea reușește să-și transforme întreaga existență, universul acesta domestic în care trăiește alături de soțul său și cei doi copii, într-o operă de artă. Trăiește artistic.

De altfel, unul dintre prietenii cuplului, poetul Yeats, spune că ei împărtășeau un mariaj artistic, iar asta cred că e o sintagmă emblematică. E un personaj cu totul fascinant. E o poveste care trădează talentul de povestitor al autoarei Franny Moyle. Ceea ce mi se pare cel mai important este modul în care sunt narate momentele esențiale din existența lui Constance Wilde: trece prin experiența maternității, trece printr-o primă perioadă a căsniciei sale cu Oscar Wilde, care este extrem de fericită și dominată de o pasiune autentică, adevărată pe care cei doi o împărtășesc până la un moment dat.

Ce mi se pare foarte important legat de Franny Moyle și de modul cum gândește ea această biografie a lui Constance Wilde, este că se ferește de supra-interpretare. Nu simți vocea auctorială decât acolo unde trebuie.  E  foarte greu atunci când ai documente, corespondență, scrisori, articole din reviste, surse, să faci în așa fel încât să umpli acele goluri care rămân dincolo de istoria individuală a unei personalități.”

10562767_10204438715586687_8043653209060013777_oAlexandra Rusu, editor Booktopia: „În carte, Constance Wilde este implicată în obținerea primul statut public al unei femei în administrația londoneză, dar nu o putem numi feministă. Constance era implicată politico-social ceea ce era neobișnuit pentru o femeie în acele vremuri. Ea era victoriană în multe privințe: devotamentul sacrificial față de soț, viziunea ei despre căsătorie, care este descrisă în carte.

Devotamentul ei față de Oscar Wilde, asta e o problemă destul de spinoasă. E foarte bună Franny Moyle pentru că nu proiectează asupra personajelor psihologic, nu fantazează și nu construiește, nu e romancieră și o interesează să zboare departe de fapte.”

Sandra Ecobescu, președinte al Fundației Calea Victoriei: „Costumele lui Constance Wilde înseamnă statut social,  mesaj către celelalte doamne și stare psihică, pentru că fiecare costumație era specifică unui moment anume din viața ei. E o carte care atrage publicul din foarte multe perspective, în primul rând pe cei pasionați de atmosfera londoneză din a doua parte a secolului XIX, apoi descoperim atmosfera victoriană și apoi boemă, prerafaelită.”

10482264_10204438717466734_4853607848168583012_o

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.