Premiile UNITER 2014. Selecţionerii UNITER îi răspund actriţei Emilia Popescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/premiile-uniter-2014-selectionerii-uniter-ii-raspund-actritei-emilia-popescu/

Selecţionerii UNITER răspund la scrisoarea pe care actriţa Emilia Popescu i-a trimis-o preşedintelui Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru, în care se arăta jignită de argumentele juriului care a făcut nominalizările la Premiile UNITER.

Un articol de Dan Boicea|9 martie 2014

Selecţionerii UNITER răspund la scrisoarea pe care actriţa Emilia Popescu i-a trimis-o preşedintelui Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru, în care se arăta jignită de argumentele juriului care a făcut nominalizările la Premiile UNITER 2014. Gala Premiilor UNITER va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş.

„Într-un limbaj de lemn, cu cuvinte pretenţioase, ce uneori se contrazic (în spatele cărora se poate ascunde orice), acest juriu m-a jignit. Iar dumneavoastră aţi îngăduit asta. Nici un juriu din lume nu are dreptul să-i jignească pe cei care n-au corespuns «criteriilor» lor. Adică, cum???!! Nominalizaţii sunt «fenomene rarisime de vocaţie artistică», iar ceilalţi «valori nereprezentative pentru teatrul romanesc de azi»?! Ori valori, ori nereprezentative. Domnule Caramitru, cu ce drept îşi permit Sebastian-vlad Popa, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu să mă jignească? Să ne jignească? În baza cărei opere recunoscute îşi permit să anuleze o bună parte a creatorilor români de teatru? A nu fi nominalizaţi de ACEŞTIA e o ruşine? Eu nu gândesc aşa şi consider această afirmaţie un atac la persoană“, scria actriţa Emilia Popescu.

Reproducem integral comunicatul semnat de criticii Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-vlad Popa.

„Stimată doamnă Emilia Popescu,

Deși scrisoarea publică pe care o semnați nu ne este adresată direct, simțim nevoia să descâlcim ceea ce ne apare ca o lectură flagrant eronată a Argumentului nostru atașat listei de nominalizări pentru Gala Premiilor UNITER 2014.

În Argument nu scrie că spectacolele și artiștii care n-au fost nominalizați sunt nereprezentativi, ci dimpotrivă că nominalizările, adică tocmai valorile a fi considerate de vârf, sunt nereprezentative pentru teatrul românesc, așa cum arată el azi. Nu e nici un sofism aici, pentru că excepția înseamnă cel mai adesea desprinderea de reprezentativ. Așadar, valorile pot fi reprezentative, dar mai ales nereprezentative. Cu atât mai puțin o intenție cinică s-ar putea citi în această formulare, în schimb, da, o poziție teoretică aptă să producă reflecție și dezbatere ne-ar bucura să credem că e cu putință.

Sintagma „fenomene rarisime de vocație artistică” vă înfurie, stimată doamnă Emilia Popescu, creându-vă falsa înțelegere că toți cei nenominalizați, sau toate spectacolele nenominalizate trăiesc în afara „vocației artistice”. Nu, nu toate. Faptul că vocația artistică e „rarisimă” nu înseamnă, totuși, că ea se epuizează în lista de nominalizări ale Galei 2013!

Nici Argumentul nostru nu spune acest lucru, iar furia dumneavoastră transformă o declarație de principiu și de criterii într-o schemă de numărătoare care echivalează valorile integrale ale teatrului românesc cu restricția convențională a nominalizărilor Galei la 3.

Citiţi şi: Emilia Popescu, scrisoare către Ion Caramitru, preşedintele UNITER: „Acest juriu m-a jignit“

Poate că nu ne iluzionăm sperând că exigențe de gândire în selecția valorilor unei stagiuni teatrale, precum cele scrise în Argument, nu sunt chiar descalificante pentru un juriu. Astfel, „complicitatea gregară cu publicul”, pe care juriul o consideră antiartistică în teatru, nu poate fi citită ca pe o expresie arogantă, sau ca pe un moft elitist, ci ca pe o continuare de bună credință a pozițiilor teoretice și poetice ale marilor creatori ai teatrului secolului al XX-lea, care au forjat toate valorile mari în jurul cărora gravitează creația de spectacol de dramă de azi.

Asta nu înseamnă că radicalitatea în arta teatrului e obligatoriu să alunge publicul. Spuneam în Argument exact aceste vorbe: „nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului.”

Nutrind speranța că existența UNITER ca „o casă a oamenilor de teatru”, ca „un loc unde ne putem bucura de reușitele celuilalt”, cum spuneți, nu presupune nicidecum evacuarea dialogului și a spiritului critic, vă mai asigurăm, stimată doamnă Emilia Popescu, de prețuirea noastră.

Andreea Dumitru

Ionuț Sociu

Sebastian-vlad Popa

Citiţi şi: Rebengiuc, premiul de excelenţă UNITER. Toate nominalizările Galei UNITER 2014

Foto cu Premiile UNITER 2014 – site-ul UNITER



16
/11
/23

Lanțul de cinematografe HAPPY CINEMA, prezent în București, Focșani, Alexandria, Buzău, Vaslui, Botoșani, Bacău și Bistrița, se extinde cu 4 cinematografe noi în țară (București și Slobozia) și unul în Republica Moldova, Chișinău. HAPPY CINEMA, brand cu capital 100% românesc, își consolidează poziția de top ca acoperire în țară.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.